Aşa a început „proiectul” discuţiilor prin anii 60 începută şi derulată de domnul Manole Băloi, ca vicepreşedinte al sportului târgujian, din anii 60 şi prof. Gh. Milcu, preşedintele Comisiei judeţene de fotbal Gorj, fost arbitru divizionar A. S-a început mai întâi cu formarea primei echipe „Pandurii”, prin combinarea formaţiilor „regionale” Unirea şi C.I.L Tg-Jiu, selecţionată ad-hoc şi care a răpus pe rând la Tg-Jiu, cu 1-0 pe Dinamo Bucureşti şi cu 3-2 pe Dinamo-Piteşti din divizia A.
Apoi s-a trecut la modernizarea tribunelor prin montarea dalelor de beton de către Şantierul nr. 3 Bârseşti, sarcină realizată de maiştri betonişti Gheorghişoară.
Cu relaţii „sus puse” la Ministerul Sporturilor, prof. Micu şi bunul său amic, Mihai Blaj, preşedinte al UCFS Tg-Jiu şi apoi chiar al fostului CJEFS – Gorj s-a obţinut aprobarea construirii primei Săli a Sporturilor din Tg-Jiu.
Iniţial, ca loc de amplasament se stabilise exact locul pe unde se află Statuia generalului Gh. Magheru din oraşul nostru. Dar, Noni Băloi i-a influenţat pe toţi, ca Sala mult dorită de iubitorii sportului să fie amplasată pe locul unde se află azi, unde, pe acolo păşteau câteva… văcuţe ale vecinilor din cartier.
Şi ce frumos arată ea azi, acolo în inima Complexului Sportiv din Tg-Jiu.
B. NOMI, Tg-Jiu
