În umbra Vâlcanului

Perimetru Costeni-Izvarna-Sohodol-Pocruia, ieşind în drumul 67D pe la Salca Pocruii, ca mai apoi din Tismana să pornim de la Topeşti şi Vâlcele spre Boroşteni pentru a ajunge la Peştişani, continuând mai apoi de la Cantonul Bâlţii pe drumul recent asfaltat spre Bâlta şi mai departe, prin Bâltişoara la Runcu, pentru a apare iarăşi pe drumul naţional în dreptul Arcanilor sau al Răchiţilor ori, de ce nu, continuând din Runcu, pe sub munte, calea spre Bota, Dobriţa şi Leleşti, este, dacă putem să-i spunem aşa, un fel de „echivalent în miniatură” al drumului de sub munte ori Drumul Voievozilor, cum mai este cunoscut. Acesta pleacă de la Curtişoara şi sfârşeşte la Polovragi (de fapt, nu se sfârșește, încheindu-se modernizarea tronsonului ce continuă de aici la vecinii din Vâlcea, mai precis la Vaideeni, ca să ajungă la sătucul de olari din apropierea localităţii Horezu, iar mai apoi în oraş).
Cei ce vor străbate aceste locuri, vor fi cu siguranţă impresionaţi de farmecul locurilor întâlnite în cale. Sătucurile de munte, peisajele de un pitoresc aparte ce te însoţesc pe întreaga durată a traseului, abundența de izvoare din prima parte a itinerariului, unele chiar pe marginea drumului, numite de localnici „bolboroase” sau „fierbători” (unde apa ce vine, în opinia unor hidrologi, pe sub munte, tocmai din zona Retezatului Mic, are, în opinia lor, aceeași obârșie cu Izvoarele Cernei – cea mai puternică sursă carstică din ţară), cătune agăţate de munte ori coborâte parcă într-un crater de vulcan, localnici binevoitori, gataoricând să stea la un taifas, istorisindu-ți o groază de poveşti ori legende ale locurilor, care de care mai surprinzătoare, şi, nu în ultimul rând, aerul tare şi curat datorită vegetaţiei ce ne însoţeşte pe tot parcursul drumului unde, prin unele locuri, şoseaua trece prin pădure ca printr-un veritabil tunel, iată numai câteva dintre atributele ce s-ar putea constitui în motive pentru dezvoltarea potențialului turistic al acestui perimetru, din păcate prea puțin cunoscut pentru adevărații iubitori ai naturii gorjene.
De asemenea, cei ce doresc să viziteze sau, de ce nu, să petreacă o zi ori chiar un week-end în sătucul Sohodol ori să vadă Cheile Sohodolului de Izvarna vor fi cu siguranță impresionați de pitorescul locurilor ce ar putea intra fără probleme în fruntea oricărui clasament al celor mai frumoase peisaje existente la nivel naţional şi nu numai. Trebuie doar ca turiștii, precum şi membrii comunităţilor locale aflate la poalele Vâlcanului, să fie conştienţi de faptul că aruncarea la întâmplare a deșeurilor, indiferent de sursa lor de provenienţă, poate influenţa în mod negativ ambientul, precum şi factorii de mediu locali, cu consecinţe greu de prevăzut pe viitor.
Mugurel PETRESCU