Într-un istoric al sistemelor aplicate în România pentru asigurarea unei stări de sănătate bune a populaţiei au existat şi legi mai corecte decât cele actuale. La dezbaterea viitoarei Legi a asigurărilor de sănătate ar fi neapărat nevoie să participe toţi specialiştii şi, bineînţeles, societatea civilă.
Cum ar veni, reprezentanţi capabili să reprezinte puncte de vedere corecte şi logice despre o lege extrem de importantă şi care va trebui să fie aplicată o lungă perioadă de timp. Nu doar să corespundă intereselor partidelor aflate la guvernare. Pur şi simplu, la dezbaterea publică să-şi exprime punctul sau punctele de vedere cât mai mulţi oameni. Iar în Parlamentul României să fie luate în serios toate amendamentele opoziţiei. Nu aşa cum s-a întâmplat până acum, ca în cazul Legii Educaţiei, Legii pensiilor sau Legii bugetului de stat.
În actualele legi, MS fură CNAS!
Nici legea Sănătăţii nu s-a bucurat de un tratament democratic, ca şi Legea Bugetului de stat. Ultima permite, ca şi pe vremea guvernelor Nicolae Văcăroiu sau Adrian Năstase utilizarea banilor primiţi din asigurările de sănătate, adică aceia contabilizaţi de CNAS pentru a umple găurile negre ale bugetului centralizat. Plângăreţul politician Laszlo Borbely, cu rang înalt la UDMR, exprimă o părere greşită. Cum că, vezi doamne, 85 % din banii pentru sănătate merge la CNAS, dar la orice problemă e luat la întrebări ministrul Sănătăţii. Falsa lui plângere nu ţine seama că între cele două războaie şi chiar acum Casa este independentă de Ministerul Sănătăţii şi aşa trebuie să rămână. Şi aşa, ex-ministrul Sănătăţii, Attila Cseke, conducea discreţionar şi avea numai şi numai consilieri maghiari. Iar când a redactat nişte norme de aplicare a criteriilor după care un pacient poate fi internat la urgenţă nu s-a sfătuit deloc cu marele specialist Dr. Raed Arafat, subsecretar de Stat la MS, creatorul Smurd la noi, ci numai cu aşa zişii lui specialişti de casă.
CNAS să rămână autonomă!
Cu mai mulţi ani în urmă, şedeam la o coadă la un medic de familie la Policlinica Iancului, din Bucureşti. Un bătrân pensionar povestea cum, în tinereţea lui, pe la 23 de ani, făcuse un accident de motocicletă. Policlinica Iancului fusese construită între anii 1930-38 din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Regatului României. Care avea independenţă şi deci autonomie faţă de Ministerul Sănătăţii. Tot Casa de Asigurări de Sănătate, în birourile căreia îşi aveau cabinetele individuale medicii de familie, i-a dat un concediu medical plătit din fondurile ei. Noi, România Mileniului III spre asta trebuie să ajungem. Nu la o păcătoasă subordonare a CNAS de către MS care subfinanţează sistemul de sănătate. Ministerul fiind subordonat politic Guvernului Boc, în cazul de faţă, pe care-l reprezintă. Medicii de familie sunt peste tot. La oraşe şi sate. Viaţa e grea pentru toţi: pacienţi şi medici. A vehicula aberaţii, cum că medicii de familie s-ar îmbogăţi, este complet nerealist. De aceea pleacă peste hotare şi medici de familie, şi medici specialişti dar şi asistente medicale în străinătate. Nu mă număr dintre aceia care cred că ar trebui să avem medici de familie săraci.
Dr. Vasile Voiculescu – un precursor al terapiilor naturale, în Plasa Ocolul- Gorj
Între cele două războaie mondiale, Gorjul a avut medici de plasă, un fel de medici de familie care-şi desfăşurau activitatea în mediul sătesc, de excepţie. Unul dintre ei este dr. Vasile Voiculescu, medic de plasă în Plasa Ocolul. Ei bine, ajuns la Bucureşti, dr. Vasile Voiculescu şi-a prezentat la Societatea Română de Radiodifuziune conferinţele de succes despre însănătoşirea ţăranilor. Rodul acestora s-a reunit în celebrele cărţi „Toate leacurile dimpreună”, ce a cunoscut vreo cinci-şase ediţii, şi care-au fost vândute ca pâinea caldă. Dr. Vasile Voiculescu a devenit, în timp, celebrul poet şi scriitor român autorul „Sonetelor închipuite ale lui Williams Shakespeare”. A fost în conducerea SSR, iar după venirea comuniştilor la putere a înfundat puşcăriile. Totuşi, Dr. Vasile Voiculescu, vechiul medic de plasă gorjean, din Plasa Ocolul, a rămas nu doar în istoria literaturii române, ci chiar este, fără drept de apel, unul dintre precursorii terapiilor naturale. Ediţia a V-a din cartea sa de mare succes la cititori – „Toate leacurile dimpreună” am cumpărat-o şi i-am dăruit-o bunului meu prieten Ing. biochimist Ştefan Manea, autorul a peste 20 de invenţii pe bază de plante medicinale şi fructe de pădure. Îi rog pe bătrânii ce au date despre perioada gorjeană a medicului de plasă Dr. Vasile Voiculescu să mi se adreseze, la redacţia „Gorjeanului”.
Ion Predoşnu
