În organizarea Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu – Memorialul Titu Rădoi şi Valentin Taşcu

358

La finele săptămânii trecute, m-am pomenit cu un telefon din partea noului şi inimosului director general al şcolii Populare de Artă din Târgu-Jiu, Alexandru Bratu. Mă invita la o manifestare culturală omagială, ce-i comemora pe profesorul Titu Rădoi – critic literar, creator al Cenaclului Columna şi al revistei cu acelaşi nume, dar şi pe scriitorul, editorul  şi universitarul clujean Valentin Taşcu, transplantat în Gorj după nevastă.

Motivele directorului Al. Bratu
Noul diriguitor al Şcolii Populare de Artă, domnul Alexandru Bratu, susţine că doreşte să continue activitatea extraordinară a predecesorului său – poetul şi profesorul Viorel Gârbaciu. Practic, susţine domnia sa, „Manifestarea din 11 decembrie este inclusă în Agenda culturală a judeţului Gorj, sub denumirea de Zilele literare Valentin Taşcu şi comemorare2Memorialul Titu Rădoi, aşa cum au fost ele şi în anii trecuţi. De aceea, la această activitate au fost invitaţi scriitori gorjeni membri ai Cenaclului Columna, personalităţi ale culturii gorjene contemporane, prieteni ai celor două personalităţi omagiate. La manifestarea organizată, în localităţile Câmpofeni şi Tismana, au participat scriitorii Spiridon Popescu, Adrian Frăţilă, Viorel Gârbaciu, Cristian Brebenel, Vasile Ponea, Ion Gociu, Ion Predoşanu şi Alex Gregora şi, firesc, Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu, ca organizator. E de înţeles că faţă de cei prezenţi şi amintiţi, ceilalţi invitaţi nu au putut onora invitaţia la manifestare din diverse motive”.

La mormântul Magistrului şi la Şcoala primară Vasile Cărăbiş
Mai mulţi scriitori din Târgu-Jiu, publicişti şi oameni de cultură, cu sufletele cernite şi cu câte-o lumânare în mână ne-am deplasat la Cimitirul din Câmpofeni, unde îşi doarme somnul de veci profesorul Titu Rădoi. Care-a trăit, aşa cum scrie pe monumentul funerar între 29.06.1932-31.12.2000, lângă părinţii săi Ion şi Aurelia Rădoi, precum şi comemorare3alături de soţia sa Paraschiva.
Reveniţi în satul Câmpofeni, cu veacuri în urmă Câmpul Fomii de la care i se trage numele actual, ne-am oprit la Şcoala primară din satul ce aparţine de comuna Arcani. Unde, două învăţătoare cu dragoste de elevi ne-au întâmpinat. Una dintre învăţătoare era de loc de prin Sălaj şi se plângea că la ea acasă şcolile primare s-au desfiinţat, din lipsă de copii. Nici Câmpofenii nu mai au mult, eu spunându-i că şi la mine, în comuna Peştişani, în satul Seuca, nu s-au mai născut copilaşi de vreo 12-13 ani, iar terenul pe care este construită şcoala a fost revendicat. Nefiind interesată şi fără să participe la procese, Primăria Peştişani a pierdut procesul cu actualul proprietar de şcoală. Pe care-a împrejmuit-o şi o ţine sub lacăt.
Dintre toţi elevii, puţini la număr după cum v-am spus, s-au găsit trei fete şi doi băieţi – minunaţi şi talentaţi cu toţii – ce ne-au prezentat un  recital de poezii, colinde şi chiar câteva cântece bisericeşti legate de apropiata Sărbătoare a naşterii Mântuitorului nostru – Iisus Cristos. În aplauzele celor prezenţi, copiii au primit cărţi din partea poetului comemorare5Adrian Frăţilă – „Alfabetul” – şi a poetului Viorel Gârbaciu, mai multe volume cu poezii pentru copii.
Spre regretul meu, n-au fost invitaţi scriitorul, traducătorul şi poetul Dumitru C. Dănău, de loc din Câmpofeni, şi poetul şi publicistul Ion Căpruciu, şi domnia sa autor de volume de poezii pentru copii, de peste deal, din Brădiceni.

Jale mare la Cimitirul Tismana: Monumentul funerar fără nume!
Într-un Cimitir mai mare, precum acela de la Tismana, unde-şi are Monumentul funerar scriitorul, universitarul şi editorul Valentin Taşcu, vizavi de casa pe care şi-o construise pentru a-şi petrece acolo anii bătrâneţii, pe care n-a mai apucat-o, am ajuns la mormânt graţie acelora care-l ştiau şi merg acolo an de an, după trecerea aceluia care-a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România la cele veşnice.
Înţeleg că trăim vremuri grele, probabil şi văduva lui Valentin Taşcu se descurcă cu greu, rămasă singură cu un copilaş de crescut. Dar, oare, nimeni din sat, de la Biserica şi Primăria oraşului Tismana ori culturnicii de la Târgu-Jiu să nu se-ngrijească de scrierea pe Mormânt, de fapt un Monument funerar din marmură, a numelui celui răposat? Nu-i fac vreun proces de intenţie soţiei şi nici nu-mi arde de glume amintind versurile populare: „Împreună pe pământ, împreună şi-n mormânt”.
La mormântul celui care a fost Valentin Taşcu, poetul Vasile Ponea a recitat două catrene: „Când pe sub brazdă mă comemorare7voi face lut/ Şi vei veni la mine la mormânt/ Un singur semn să-mi dai că te-a durut,/ O simplă lumânare drept sărut./ / Şi de-ai pleca de-aici înlăcrimat,/ Să ştii că toţi avem acelaşi dat/ Să străvezim în infinitul lung şi lat/ Şi să ne-ntoarcem la Cel ce ne-a creat./”

Gânduri de scriitori

Pentru că au ceva de spus, la final să le dăm cuvântul la câţiva dintre scriitorii participanţi la omagierea celor doi, fără a le impune o anume temă.

Magistrul Titu Rădoi – personalitate excepţională
„De ani buni încoace, începutul lui decembrie îmi este rezervat, măcar pentru o singură zi, unui pelerinaj de suflet la mormintele unor oameni care au slujit cu credinţă cultura din Ţara lui Brâncuşi: Titu Rădoi şi Valentin Taşcu. Primul – Magistrul, cel care mi-a călăuzit paşii de adolescent şi licean, dăruindu-mi înspre maturitate o prietenie minunată, poate cea mai cea din întreaga mea existenţă. Indubitabil, având şansa de a-l avea alături în plină maturitate, pe când diriguiam Cultura acestui judeţ, cred că multe din izbânzile mele culturale de atunci se datoresc, în egală măsură acestei personalităţi excepţionale.
Mulţumiri eterne, Magistre!”
VIOREL GÂRBACIU

Magistrul de neuitat
Magistrul Titu Rădoi a făcut totul pentru a desţeleni firavul meu talent poetic, m-a încurajat, apoi m-a îndrumat să comemorare10public în reviste literare prestigioase din ţară, să fiu prezent la emisiuni de radio şi de televiziune, să debutez editorial, amânându-şi publicarea propriilor cărţi cu fiecare carte tipărită a discipolilor domniei sale, pentru că aşa a considerat  să ne fie Magistru şi – pentru că ne-a iubit necondiţionat pe toţi – să rămână până la sfârşit Omul pe care, iată, această lacrimă mă opreşte din scris şi nu-l pot cuprinde.
ADRIAN FRĂŢILĂ

Aripi de zbor
Zi tristă de decembrie. Plaiurile nu plâng şi nu se alintă cu mireasma vreunei ninsori. Am fost atins creştineşte pe umăr de aripa a doi Îngeri: Titu Rădoi şi Valentin Taşcu.
Simt un dor nebun de o întoarcere a timpului, ca să-i salut. Şi să le spun că Gorjul nu-i uită. Oare câţi dintre cei prezenţi îi va reîntâlni aripă lângă aripă în curând?
ALEX GREGORA

Propunere: Un cenaclu pentru tineri
Ieşind din sfera actoricească, am intrat în  cea înfrăţită, a poeţilor, o zi tristă datorită faptului pentru care ne-am întâlnit, dar în acelaşi timp veselă şi plină de învăţături!
Maeştrilor, ne pare rău că nu mai sunteţi printre noi, în schimb vă mulţumim că ne-aţi dat ocazia să ne strângem astăzi!!
Şi poate, de ce nu, să înfiinţăm la Târgu Jiu un Cenaclu al tinerilor ce vor să aspire la literatură. În care să vă omagiem şi continuându-vă activitatea din timpul scurtelor Domniilor Voastre vieţi pământeşti.
BOGDAN ADRIAN MILEA, Actor la Teatrul de păpuşi Târgu Jiu

ION PREDOŞANU
Fotografii de VASI PLEŞEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here