ÎN NORDUL GORJULUI, LA MUNTELE MARILOR VERTICALE

1349

Localizat pe partea dreapta a văii Sohodolului, la nord de fostul complex turistic, muntele Pleşa se prezintă că un masiv bastion de calcar dominând cu peste 1100m aşezările de la poalele sale: Runcu, Bâlta și Bâltișoara. Din vârful cu același nume (1444m ), se desfac spre sud trei pinteni: Cracul Scurt, Cracul Lung și Cracul Sângerului.
Fiind format aproape în totalitate din calcar, rocă cu o mare permeabilitate carstică, în Pleşa, se pot observă o mare varietate de fenomene carstice: peșteri, avene, ponoare și izbucuri. Dintre acestea cele mai cunoscute sunt: Peștera Pătrunsa, Picuiel și S1.Se cuvine să amintim și avenele din Pleşa: Clocoticiul 1 din Scoaba Saraturii (-99m), Clocoticiul 2 din Scoaba Saraturii (-72m ), Clocoticiul din Cracul Scurt (-79m) și Clocoticiul din Circa Pareteilor (-149m )
Două dintre aceste avene dețîn recorduri naționale. Este vorba despre C1 din S. Saraturii cu cel mai mare grup stalagmitic din țară (10m) urmat de o formațiune asemănătoare din avenul Tecuri (Sebeș) de 7m și de Clocoticiul din C. Pareteilor cu cel mai mare puţ vertical din țară măsurând 121m urmat de avenul din Dealul Dănilă cu un puţ de 116m. Măsurătorile și explorarea au fost efectuate de speologii de la Clubul Speologie Emil Racoviță Bucureşti.
Circulația subterană a apei în muntele Pleșa rămîne fenomenul cel mai complex și în același timp cel mai interesant din zona. Această circulație subterană este favorizată de structura geologică (călcare carstificabile)și de diferențele de cote dintre punctele de insurgență și exurgența. Pentru stabilirea relațiilor hidrologeologice în zona specialiștii hidrologi au efectuat timp de mai mulți ani studiind și condițiile locale de climă (perioade ploioase alternînd cu cele secetoase) o serie de marcări cu trasori clasici în perimetrul Sohodol – Susita Verde și chiar mai departe spre Bistrița. Rezultatele acestor marcări ne oferă indicații prețioase privind direcțiile de curgere a apelor subterane,precum și a vitezelor de curgere prin carst:
Între punctele de insurgență de pe Valea Gropului și exurgentele Pătrunsă și Picuiel există relații hidrologice. Apă ce dispare pe Valea Gropului în punctul numit Toaia Dracilor și altele mai mici după o circulaţie subterană apare în izbucurile Pătrunsa și Picuiel după care se varsă în Sohodol. Viteză de curgere în subteran este de aprox 2km/zi.
Ca parte integrantă a complexului carstic Sohodol muntele Pleşa deţine un rol important prin aportul sau asupra hidrologiei bazinului Sohodol în perioadele normale debitul sau fiind suplimentat cu aprox. 50-55%,aflux de apă provenit din puternicele izbucuri Pătrunsa, Picuiel precum și Izvorul Muşchiat.
Mugurel Petrescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here