În miez de Cuptor – Toate drumurile duc la Polovragi

În fiecare an, pe 20 ale lui Cuptor, Polovragiul este gazda ospitalieră a celei mai importante sărbători populare desfăşurată în spaţiul Olteniei Subcarpatice. Şi în aceste zile, autorităţile locale s-au pregătit aşa cum se cuvine pentru organizarea în bune condiţii a manifestărilor cultural-artistice, precum şi a bâlciului tradiţional desfăşurat de Sfântul Ilie, pe locul numit Câmpul Mare, din vecinătatea Mănăstirii Polovragi.

Pentru cei ce doresc să participe, fie chiar şi pentru câteva ore, la manifestările artistice şi religioase desfăşurate în zona Polovragi – Cheile Olteţului, câteva informaţii legate de trecutul locurilor şi potenţialul turistic actual, ar fi de folos. Comuna Polovragi este situată în partea de nord-est a judeţului, la poalele muntelui, în mica depresiune cu acelaşi nume. Localitatea este atestată documentar din anul 1480, de pe vremea lui Radu cel Frumos, după cum reiese dintr-un document de mai târziu al lui Matei Basarab, prin care confirmă dreptul de proprietate boierilor Pîrăieni şi Mileşti, asupra locurilor. Asupra denumirii localităţii s-au formulat mai multe ipoteze. Una dintre ele spune că denumirea ar fi legată de existenţa în trecut pe aceste locuri a unei plante rare, numită polvragi, folosită de un vraci ce locuia într-o peşteră. O altă ipoteză spune că denumirea ar veni de la cuvântul grecesc polovrakos, ce ar însemna îngrămădire de stânci. În fine, o a treia ipoteză susţine că denumirea ar veni de la cuvintele slave pole şi ovrag, ceea ce, în traducere, ar însemna defileul din câmpie, acolo unde muntele şi despicătura cheilor răsar direct din netezimea terasei pe care se află satul. În zilele noastre, Polovragiul este o cochetă localitate de munte, ce îmbină armonios trăsăturile obiceiurilor şi ale dansurilor populare de peste munte, cu cele ale satului oltenesc. O formaţie de dansuri populare şi folclor, înfiinţată încă din anul 1948, împreună cu mai tinerii componenţi ai asociaţiei cultural-artistice, A.T.L Polovragi, constituită în anul 2001, conservă vechile tradiţii ale artei muzicale şi portului popular tradiţional. Se spune că aici, la Polovragi, este cel mai bun ansamblu de fluieraşi din ţară şi, tot aici, se coc cele mai bune căpşuni.

O serie de obiective turistice şi religioase pot fi vizitate cu ocazia participării la renumita nedeie ol-tenească. Cheile Olteţului, săpate de râul cu acelaşi nume, în calcare-le masivului Polovragi – Cernădie, pe o distanţă de mai bine de 2 km, impresionează ochiul prin îngustimea şi sălbăticia pereţilor de calcar. Datorită înălţimii acestora, 250-300 m, precum şi a verticalităţii lor, în acest perimetru există o multitudine de trasee de alpinism cu diferite grade de dificultate Mănăstirea Polovragi, denumită în vechile documente, Mănăstirea de la Braniştea, samanata din Polovragi, este ctitoria din anul 1643, a logofătului Danciu Pîrăianu. Aceasta a fost ridicată pe locul altei biserici înălţată în perioada 1503-1505, de un strămoş al lui Danciu Pîrăianu. Mănăstirea se află aşezată într-un loc de un pitoresc aparte, în apropierea unei păduri de castani.

Peştera Polovragi, localizată în Cheile Olteţului, este cea mai lungă cavitate din Oltenia, 9186 m şi a cincea din ţară. Primele cercetări în peşteră au fost făcute de I. Joannes, în anul 1868. Studii şi cercetări au mai făcut: Emil Racoviţă şi R. Jeannel, în anul 1929. Peştera a fost vizitată de Alexandru Vlahuţă şi este menţionată în a sa Românie Pitorească. În anul 1961, I. Ilie, parcurge peştera de la un capăt la celalalt şi publică o lucrare din care reiese că peştera avea o lungime cunoscută pe atunci, de 3 km. Din anul 1974, peştera este cercetată de speologii de la C.S. Focul Viu din Bucureşti şi, prin descoperirea de noi galerii, peştera ajunge la lungimea cunoscută astăzi. Prin continuarea cercetărilor, în special în zona etajului activ, peştera ar putea depăşi lungimea de 10 km. Astăzi, peştera este declarată rezervaţie speologică, iar accesul turiştilor este limitat pe o anumită porţiune. Iată cum, participând la cea mai mare sărbătoare populară a Olteniei Subcarpatice, se pot vizita şi o serie de obiective cu o mare valoare spirituală şi turistică. Zona Polovragi- Cheile Olteţului este declarată arie protejată şi este ocrotită de lege. Dar, pentru ca şi generaţiile viitoare să-şi poată desfăta privirea la frumuseţea şi sălbăticia sa, este necesar să fie protejată şi de oameni.