IN MEMORIAM – Slujbă de pomenire a sculptorului Constantin Brâncuşi, la Mănăstirea Polovragi

88

Manastirea plovragiAcum 5 ani, adică în anul 2007, în acest timp împuşcat de o primăvară care tot vine cu iarna grea după ea, cam 250 de gorjeni erau la Paris pentru comemorarea şi slujba de pomenire făcută lui Constantin Brâncuşi, slujbă ce s-a făcut chiar la mormântul său din cimitirul Montparnasse, slujbă oficiată de doi mitropoliţi, Teofan şi Iosif.

În organizarea acelei deplasări ne-am înhămat cu toată dragostea eu, Ştefan Stăiculescu, precum Mocioi Ion, Bojincă Moise şi Nicolae Mischie de la Universitatea “Constantin Brâncuşi”. Gen(r) Constantin Codiţă şi col(r) Marin Dobreanu au contribuit cu partea tactică şi de câştigarea luptei ca organizarea să fie soră de sânge cu perfecţiunea. Am reuşit în tot ce ne-am propus, o mărturisesc acum după 5 ani. Apoi, an de an, am organizat aceste sujbe de pomenire la Mănăstirea Polovragi, unde maica stareţă Evghenia şi soborul de maici ne-au primit cu toate onorurile bisericeşti, arătându-şi şi dânsele ataşamentul şi dragostea faţă de memoria sculptorului, deoarece oricâte comemorări am face pentru a cinsti viaţa şi opera lui Constantin Brâncuşi, cel care a adus şi aduce servicii României în lume cât toată diplomaţia românească la un loc, nici o comemorare nu este în plus. Slujba de pomenire a fost făcută sâmbătă, 17 martie, ora 10,00, la o zi de la comemorarea celor 55 de ani de la moartea sculptorului, comemorare ce s-a făcut în data de 16 martie, la Grupul Şcolar Industrial Peştişani şi la Hobiţa, la Casa Mermorială “Constantin Brâncuşi”, unde gen(r) Constantin Codiţă şi prof.univ.dr. Moise Bojincă au fost şi dirijorii şi o parte din orchestra evenimentului. În aforismul cu nr.49 din cartea mea “Brâncuşi – cioplitorul în duh”, sculptorul zice: “Mimi amines mere: no m-air if cutest dace no m-air if găsit demult”, sculptorul sugerând că toţi acei care l-au găsit pe El, întâmplător sau la raport2688orele de studiu, au început să-i cunoască operele şi să-i înţeleagă aforismele, îl vor căuta mereu şi pretutindeni. Aşa şi noi, acest grup omogen şi statorinc îl căutăm anual şi la Mănăstirea Polovragi, veche de peste 500 de ani, fiind convinşi că şi peste alţi 500 de ani se va şti despre Constantin Brâncuşi, Steaua Polară a sculpturii moderne, aşa cum se ştie de Leonardo da Vinci şi de mulţi alţi creatori geniali. Au onorat, ca-n fiecare an, această slujbă de pomenire dr.ing. Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, brâncuşiologul Ion Mocioi, autorul a 8 cărţi şi peste 200 de articole şi studii despre sculptor. Este primul gorjean care găsindu-l pe sculptor cu mulţi ani în urmă a scris în anul 1971 cartea: Brâncuşi, ansamblul sculptural de la Târgu Jiu, cu care şi-a dat şi doctoratul. Ca în fiecare an, deşi era foarte prins cu treburi la Universitate, a venit la slujba de pomenire prof.univ.dr. Moise Bojincă, actualmente decanul Facultăţii de Drept şi candidat la funcţia de Rector al UCB. Noi îi dorim la mai mare şi sănătate, iar planul ce l-a lansat ca, noi gorjenii, să organizăm o deplasare cu câţiva oameni damblagii de Brâncuşi, parcurgând etapă cu etapă drumul ce l-a făcut Brâncuşi spre Paris între anii 1903–1904, să-l pună în aplicare. Om de bază în această acţiune este şi generalul Constantin Codiţă. Eu îi promit că atunci când vom ajunge la Paris, după parcurgerea anevoiosului şi interesantului traseu, îl facem mareşal în Brâncuşi. Trebuie să-i mulţumim pentru participare, alături fiindu-i soţia, şi scriitorului Vasile Vasiescu, care a făcut, an de an, mulţi paşi pe nisipul argintiu al brâncuşiologiei. Deşi în anii trecuţi era oarecum jenat că n-a mai lansat o nouă carte, iată că în acest an a lansat, încă neoficial, la Hobiţa şi Mănăstirea Polovragi, cartea Muzeul fără pereţi, lansând astfel o nouă serie de cărţi din programul editorial Brâncuşiana, iniţiat de Nae Deaconu şi Ion Pogorilovschi, amândoi acum consilieri editoriali ai lui Brâncuşi, dar în ceruri. Cu această ocazie a participat şi profesoara Victoriţa Deaconu, soţia celui amintit mai sus, însoţită de prietena sa Elena Dincă, din Târgu Jiu. Ne-au onorat la Hobiţa şi Polovragi vâlcenii Mihai Sporiş, scriitor şi eseist, care are sub tipar o carte despre opera lui Constantin Brâncuşi, şi talentatul interpret de romanţe ing. Gheorghe Cărbunescu, de obârşie din Alimpeşti-Gorj. El deja are scoase două CD-uri cu romanţe, pe care le-a dăruit cu multă bonomie la o parte din participanţi. Domnul prof.univ.dr. Moise Bojincă îmi spunea aseară, telefonic, că nu se mai satură ascultând la romanţele interpretate de Cărbunescu. Trebuie să remarcăm că pe finişul întâlnirii de la Polovragi a sosit şi artistul plastic şi scriitorul Petre Cichirdan, directorul şi redactorul şef al ziarelor “Cultura vâlceană” şi “Povestea vorbei”, precum şi al revistelor “Forumul vâlcean” şi “Seniorii”. De asemenea, a venit pentru prima dată Gabriel Pavelescu, directorul vestitei firme de transport Normandia, omul care cu generozitate ne-a pus la dispoziţie autocarele pentru toate deplasările dedicate acţiunilor legate de Brâncuşi. Artistul fotograf George Boban a fost prezent, ca de fiecare dată, şi-i mulţumim că participă la toate iluminările şi înseninările brâncuşiene. An de an şi acţiune de acţiune ne-a însoţit peste tot, în toată lumea, pentru a imortaliza prin fotografie şi prin film artistic manifestările legate de Brâncuşi. George Boban, ca artist al imaginii, ştie că fotografia este necrologul unei clipe şi nu vrea s-o piardă, redând-o eternităţii. Nu întâmplător şi Constantin Brâncuşi şi-a fotografiat personal apropape toate sculpturile. Lui George Boban îi reînnoim recomandarea de a face un album “Brâncuşi” cu tote realizările sale fotografice pe această temă, album care este mai mult decât necesar.

Ştefan I. Stăiculescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here