După ce Florian Văideianu a contribuit, prin scrierile sale, la reconstituirea memoriei unor oameni de vază ai comunei sale de adopție Tismana și a orașului său de reședință, municipiul Târgu Jiu, scriitorul recidivează cu o nouă apariție, de această dată dedicată dascălului său din Vânăta – Tismana, Nicolae Slivilescu.
Este vorba de ultimul volum al scriitorului Florian Văideianu ” Dascălul Nicolae Slivilescu”, care, printr-o admirabilă abordare, readuce în atenția comunității un om special care s-a dedicat întreaga sa viață apostolatului de a fi dascăl la țară, în aceeași măsură cum s-a dedicat comunității satului său natal și familiei.
Cu dibăcie scriitoricească și cu ajutorul amplului material documentar pus la dispoziție cu generozitate de urmașii familiei, Florian Văideianu reușește să scoată în evidență, fie în mod direct, fie indirect, nobilele calități ale omului de la țară, ale camaradului din cel de-al doilea Război Mondial, ale dascălului și dătătorului de ”minte și invățătură” copiilor satelor pe unde a predat de-a lungul vieții, ale bunului și priceputului gospodar Nicolae Slivilescu, ale capului de familie preocupat permanent de asigurarea celor necesare familiei dar si ”neamului” său, ale vecinului săritor și sfătuitor la toate realizând pentru săteni inclusiv operațiuni de medic veterinar prin ”scopitul porcilor”, și nu în ultimul rând bunicul iubitor la culme al nepoților săi.
Nicolae Slivilescu se naște la data de 4 noiembrie 1913 în comuna Tismana, fiul lui Ion – și al Elisabetei Slivilescu, agricultori care se confruntau cu marile greutăți ale acelor vremuri. Crește într-o familie care are șase copii, urmează cursurile Școlii Primare din Tismana, iar în anul 1925 se înscrie la Școala Normală de Învățători din Târgu Jiu și după șapte ani de studii devine învățător. Lipsa locurilor de muncă îl determină pe tânărul învățător ca în anul 1933 să ia drumul bejeniei și ajunge în București unde lucrează ca funcționar la Întreprinderea Comunală. În anul următor este încorporat în armată unde urmează Școala de Ofițeri în rezervă de la Ploiești. Își începe cariera didactică în calitate de învățător suplinitor la școala din Nimăiești, județul Bihor la 1.01.1936. Este mutat apoi la alte școli din țară și din județul Gorj, iar la 14.08.1942 este concentrat și trimis pe front. Luptă cu Regimentul 96 Infanterie până la Odesa, fiind comndant de pluton. Este grav ranit și scapă doar printr-o minune, trezindu-se din agonia morții în mașia plină de militari decedați ce erau transportați spre groapa comună pentru înhumare. Este spitalizat, se face bine și apoi este deconcentrat și trimis acasă pentru refacere. Se căsătorește cu Elena Popescu, iar după nașterea fetiței Doina, este concentrat din nou si trimis pe front. Luptă eroic pentru eliberarea Ardealului și apoi până în Cehoslovacia. Este deconcentrat în august 1945 și pornește spre casă. Renunță la trenul pus la dispoziție pentru întoarcerea acasă, își cumpără o căruță și doi cai cu care face drumul de întoarcere până la Tismana. Reia activitatea didactică la Certejul de Jos în județul Hunedoara, apoi este transferat la școala din Bărbătești, Gorj pentru ca la 1.01.1949 să i se împlinească visul și să ajungă să predea în comuna sa natală, fiind transferat la școala din Pocruia, apoi la cea din Sohodol, iar la 1.09.1955 la școala din Vănăta, Tismana, fiind numit și director al școlii.
Aici se dedică cu trup și suflet educării copiilor satului, inclusiv a propriilor copii și nepoți. Aici a avut prilejul să-l cunoască pe dascălul și omul Nicolae Slivilescu, autorul volumului despre care discutăm.
Un om deosebit, un bun gospodar, muncitor și cunoscător al tuturor fazelor de lucru a pământului, a aplicării unei munci riguros planificate și bine facute, un exemplu pentru sătenii care ii urmau exemplul și îl respectau într-un mod deosebit. După 41 de ani de muncă, învățătorul Nicolae Slivilescu se pensionează și se dedică în exclusivitate gospodăriei și educației celor patru nepoți ai săi. Se stinge din viață pe 10 decembrie 1986, la doar câteva zile după prăznuirea Sf. Nicolae.
Volumul lui Florian Văideanu cuprinde în partea sa de final trei mărturii extrem de emoționante a trei dintre nepoții dascălului Nicolae Slivilescu: ing Marian Slivilescu – actualul primar al orașului Tismana, ec. Laurențiu Slivilescu și dr. ing. Călălin Peptan. Este demn de apreciat, pe de o parte demersul autorului de a apela la urmașii renumitului dascăl pentru a consemna câteva amintiri, iar pe de altă parte acceptul domniilor lor de a face aceste mărturisiri și de a accepta să fie publicate. Toată admirația pentru aceste demersuri și acceptări.
Volumul ce se constituie într-o lucrare monografică dedicată, în acest an al Centenarului Marii Uniri, învățătorului Nicolae Slivilescu, dar care reflectă în fapt periplul și condiția școlii românești, a tuturor slujitorilor săi din mediul rural, din anii respectivi, ceea ce apreciez că este o realizare scriitoricească deosebit de valoroasă, acum dar mai ales peste un anumit timp.
De menționat și faptul că volumul beneficiază de o Postfață extrem de punctuală și structurată a Prof. dr. Ion Mocioi. Lucrarea a fost lansată, în prezența unui numeros public și a familiei, pe data de 8 decembrie anul curent la Casa de Cultură a orașului Tismana, după ce în prealabil au avut loc slujba de comemorare la micuța dar cocheta bisericuță din lemn din satul Vânăta, Tismana.
Evenimentul a fost unul emoționant, atât prin cele spuse de vorbitori, dar mai ales prin luările de cuvânt ale nepoților dascălului, respectiv ale dr. ing. Cătalin Pieptan, Marian Slivilescu și al lui Laurențiu Slivilescu.
Lucrarea reușește să readucă, în atenția comunității, un model, acela al dascălului Nicolae Slivilescu. Credem că astfel de modele trebuie readuse, cu mai multă insistență, în atenția noastră, pentru că societatea românească contemporană, are absolută nevoie de ele. Iar Florian Văideianu reușește acest lucru prin această lucrare.
Trebuie remarcat faptul că scriitorul Florian Văideianu a mai dedicat, înaintea publicării volumului la care ne referim, alte câteva volume, unor oameni deosebiți ai comunității și anume: lui Traian Burtea – întemeietorul renumitei Cooperative ”Arta Casnică” Tismana prin volumul ”Boier printre tovarăși”, Editura ”Semănătorul”, Tismana, 2013, pictorului de biserici Gheorghe Bărbulescu în volumul ”Pictorul Gheorghe Bărbulescu”, Editura ”Academica Brâncuși”, Târgu Jiu, 2017 (coautor împreună cu Prof. dr. Ion Mocioi) și fostului primar al municipiului Târgu Jiu în volumul ”Putere și libertate”, Editura ”Măiastra”, Târgu Jiu, 2015.
Alături de volumele mai sus menționate, Florian Văideanu a mai publicat următoarele cărți: ”Din cenușa vremii”, Editura ”Măiastra”, Târgu Jiu, 2010; ”A doua carte – versuri și proză”, Editura ”Măiastra”, Târgu Jiu, 2012; ”Durerea aurului”, Editura ”Semănătorul”, Tismana, 2015; ”Călător prin două milenii”, Editura ”Academina Brâncuși”, Târgu Jiu, 2018 și ”Mirajul Americii”, Editura PIM, Iași, 2018.
În final doresc să remarc cu mare plăcere faptul că D-l Florian Văideianu este membru activ al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ,,Al. Doru Șerban”, din partea căria îi adresăm toate felicitările și mulțumirile noastre.
dr. Victor Troacă, Președinte al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni
