Cu toată zăpada aşternută, în această iarnă unele locuri arată jalnic. Resturi menajere, materiale de construcţii aruncate în albia râului, şi nu în ultimul rând, sticle de plastic goale de ulei de motor şi saci goi cu tot felul de nume pe ei urâţesc peisajul văii unde dacă ne uităm mai bine pe hărţi chiar există nişte zone sau arii protejate.
Dacă prin Costeni, Izvarna, Sohodolul Izvarnei ori Pocruia unde am făcut o tură în această perioadă pentru fotografii am fost surprins de curăţenia întâlnită în drum nu acelaşi lucru l-aş spune la finalul 
periplului meu. Mizeria aruncată cel mai probabil de astă vară sau toamnă de cei veniţi ‘‘la un grătar’’ în peisajul mirific al locului (iarăşi aş mai zice eu câte ceva despre mult ‘‘pritocita’’ Lege a Picnicului aprig dezbătută cu ceva timp în urmă de parcă se terminaseră toate legile, dar, din păcate, căzută în cea mai 
adâncă uitare – unsă zic degeaba) a fost acoperită de zăpadă, iar acum (odată cu primavara) a ieşit la iveală ca nişte cicatrici urâţind peisajul. Acum trebuie să fim realişti şi să recunoaştem că resturile de ţiglă spartă, moluzul şi resturile din râu nu au fost aduse de respectivii ‘‘turişti-grataragii’’, ci mai degrabă de localnicii ce şi-au făcut anumite modificări la construcţiile ori anexele lor iar moluzul l-au aruncat pe malul apei.
Dar haideţi să nu ne supărăm prea tare şi să sperăm ca odată cu creşterea gradului de conştientizare a cetăţenilor faţă de problemele actuale ale mediului ambiental şi aceste apucături ce pe lângă faptul că urâţesc peisajul pot avea şi urmări neprevăzute pentru comunităţile din zonă vor înceta.
Perimetrul Costeni – Izvarna – Sohodol – Pocruia este dacă putem să-i spunem aşa un fel de ‘’echivalent în miniatură’’ al drumului de sub munte ce pleacă de la Curtişoara şi sfârșeşte la Polovragi. Sătucurile de 
munte, abundenţa de izvoare unele chiar pe marginea drumului numite de localnici ‘’bolboroase’’ sau ‘’fierbători’’ (unde apa ce vine în opinia unor hidrologi pe sub munte tocmai din zona Retezatului Mic având în opinia lor aceeasi obârşie cu Izvoarele Cernei – cel mai puternic izvor carstic din ţară), localnici 
binevoitori, iată numai câteva dintre atributele ce s-ar putea constitui în motive pentru dezvoltarea potenţialului turistic al acestui perimetru, din păcate prea puțin cunoscut pentru adevăraţii iubitori ai naturii gorjene.
De asemenea cei ce doresc să viziteze satul Sohodol ori Cheile Sohodolului de Izvarna vor fi cu siguranță impresionați de pitorescul locurilor. Trebuie doar ca la nivel de comunităţi locale să fie conştientizat faptul că aruncarea la întâmplare a deşeurilor ori moluzurilor poate influenţa în mod negativ ambientul local cu consecinţe greu de prevăzut pe viitor.
Mugurel Petrescu
