Nicolae Mischie s-a născut pe 2 martie 1945 în satul Godinești, din județul Gorj, fiind fiul lui Alexandru și al Mariei Mischie. A fost cel mai mic dintre cei 15 frați. Cu un spirit nativ idealist și jovial, arhi-îndrăgostit de tot ce este autentic, de folclorul zonei, era fascinat încă de mic de originile istorice și culturale ale mediului în care a crescut și își dorea, mai presus de orice, să ajungă să găsească soluții pentru a îmbunătăți mediul din jur.
Profesional, Nicolae Mischie a debutat ca profesor de istorie, făcându-se cunoscut pentru activitatea sa didactică timp de 26 de ani de predare efectivă la catedră până în momentul revoluției din 1989. A primit numeroase premii naționale pentru activitatea de cercetare istorică, a fost Preşedinte de onoare al Filialei Gorj a Societăţii Naționale de Ştiinţe Istorice și membru fondator a numeroase asociații axate pe teme istorice. A scris și a co-scris peste 25 de monografii, cărți și studii de specialitate precum: ,,Vasile Lascăr – reformator in administraţia de stat”, „Grigore Iunian – apărător al regimului democratic din Romania”, „Gorjul Cultural 1890-1910”, „Obştea sătească în judeţul Gorj”, ,,Meşteşuguri tradiționale şi meşteşugari gorjeni”. Cariera sa profesională a continuat ca Lector (1992-1996), Conferențiar (1997-2000) și apoi Profesor Universitar (din anul 2000) în cadrul Universității ,,Constantin Brâncuși’’ din Târgu-Jiu, pe care a și înființat-o. Revoluția din anul 1989 l-a determinat pe Nicolae Mischie să se implice activ în viața politică din dorința de a implementa politici publice pe care le studiase ca istoric. A candidat și a fost ales deputat de Gorj (în mandatele 1990-1992, 1992-1996) și ulterior Președinte al Consiliului Județean Gorj (în mandatele 1996-2000, 2000-2004). A fost membru al Congresului Puterilor Locale și Regionale din cadrul Consiliului Europei la Strasbourg în legislaturile 1996-1998 si 1998-2000. În anul 2000 a fost ales Senator de Gorj, însă a renunțat la mandatul de Senator in favoarea funcției de Președinte al Consiliului Județean Gorj, fiind mai mult legat de viitorul județului său.
Prin realizările sale pe plan politic, economic și academic, Nicolae Mischie a contribuit la progresul economic, social și cultural al județului Gorj, propulsându-l în timpul mandatelor sale, după cum reflectau indicatorii de performanță, de pe ultimele locuri din țară, în randul celor mai performante județe din România la momentul încetării mandatului (pentru mulți dintre indicatori obținând chiar locul I). Cu toate acestea, meritele obiective i-au fost rareori recunoscute în timpul vieții.
Acestea au fost o parte dintre realizările-cheie ale omului politic Nicolae Mischie:
– A fondat Universitatea „Constantin Brâncuşi”, transformând Gorjul şi municipiul Târgu Jiu într-un centru universitar unde învaţă la ei acasă aproximativ 7.000 de studenţi şi unde îşi desfăşoară activitatea de cercetare ştiinţifică un corp academic numeros, peste 170 de doctori în ştiinţe şi cercetători;
– A obţinut în calitate de deputat şi secretar al Comisiei Parlamentare pentru învăţământ, Ştiinţă, Tineret şi Sport din Camera Deputaţilor, creşterea P.I.B. pentru cadrele didactice de la 2,8% la 4%, ceea ce s-a concretizat şi în creşterea salariilor acestora.
– A iniţiat proiectul de lege privind retrocedarea pădurilor tuturor cetăţenilor României;
– A iniţiat primele contacte parlamentare între Camera Deputaţilor din România şi Parlamentul Republicii Moldova, participand la realizarea celor trei « Poduri de Flori » peste Prut şi asigurând peste 8.500 de burse pentru elevii şi studenţii din Basarabia;
– A realizat transferul Complexului Debarcader la Universitatea „Constantin Brâncuşi”, oferind studenţilor condiţii optime pentru studiu, masă şi cazare;
– A înfiinţat Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica”, cu sediul în localitatea Bumbeşti–Jiu, judeţul Gorj;
Realizări în calitate de Președinte al Consiliului Județean Gorj
– Sub coordonarea lui s-au făcut lucrări de introducere a apei curente, a gazelor naturale şi lucrări de reabilitare a drumurilor în peste 40 de localităţi din Gorj;
– A avut un rol decisiv în obţinerea fondurilor necesare pentru reconstruirea şi dotarea Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu”, considerat unul dintre cele mai tinere teatre din țară;
– A făcut eforturi imense pentru a răscumpăra și readuce casa Barbu Gănescu în patrimoniul statului român, în speranța că va reuși să o transforme într-un muzeu;
– Împătimit al educației, a obţinut fondurile necesare pentru modernizarea liceelor din Târgu-Jiu, Motru, Mătăsari, Novaci, Peştişani şi Târgu Cărbuneşti, introducând clasele cu predare în limbi străine, dezvoltând învăţământul pedagogic, sanitar şi sanitar postliceal particular, asigurând totodată baza materială multor internate de liceu sau cantine şcolare;
– A avut rolul-cheie în a reorganiza Muzeului de Artă, în Parcul Brâncuşi;
– S-a preocupat de dotarea spitalelor din judeţ, renovarea clădirilor, înnoirea parcurilor auto sanitare; obţinerea aprobărilor şi a aparaturii necesare pentru înfiinţarea secţiei de hemodializă;
– A obținut fondurile necesare pentru construirea a peste 524 de apartamente şi de garsoniere pentru tineri, în municipiile Târgu-Jiu, Motru şi în oraşele Rovinari şi Târgu-Cărbuneşti prin intermediul filialei Agenţiei Naţionale a Locuinţelor (A.N.L.) din Gorj;
– A obținut fonduri pentru reconsolidarea Coloanei Infinite si a Ansamblului Brâncușian și a supervizat procesul până la finalizare, s-a opus vehement exportării temporare a operelor brâncușiene în pofida presiunilor externe;
– A stimulat potențialul turistic al județului Gorj prin inițierea programului „Dezvoltarea zonei turistice Gorj„ finantat cu ajutorul fondurilor PHARE, cu ajutorul fondurilor guvernamentale și din contribuție proprie;
– A acţionat permanent pentru păstrarea tradiţiilor folclorice gorjeneşti salvând şi dezvoltând Ansamblul Profesionist „Doina Gorjului”, cel mai bun ansamblu folcloric din ţară, reuşind să organizeze primul Festival International de Folclor;
– A reușit să să construiască în judeţul Gorj 14 săli de sport;
– Printre preocupările permanente s-a materializat şi bunăstarea gorjenilor de la sate, prin cele peste 36 de proiecte SAPARD pentru care s-a obţinut deja finanţarea într-o perioadă incipientă a obținerii de fonduri;
Înainte să se auto-suspende din viața politică, Nicolae Mischie prevăzuse în strategia județului Gorj construirea unui aeroport la Târgu-Jiu, conștientizând cât de crucial este acest pas pentru dezvoltarea comunității, pentru înflorirea turismului și a investițiilor din zonă. De asemenea, la acel moment avea în lucru proiecte academice (acreditarea tuturor facultăților UCB și crearea de facultăți noi), ecologice (prin stimularea unor programe axate pe apicultură și fructe de pădure), culturale (înființarea Muzeului de Istorie a Medicinei, introducerea operelor brâncușiene în patrimoniul UNESCO și obținerea de fonduri pentru crearea unui centru brâncușian internațional). Majoritatea inițiativelor au fost însă abandonate de către liderii politici care l-au urmat.
Fiind considerat un lider cu mână forte, care se zbate până în pânzele albe pentru a atinge un obiectiv în folosul comunității și care nu renunță în favoarea unor presiuni externe de orice natură, fiind extrem de vocal cu privire la orice formă de nedreptate comisă de membrii propriului partid sau de membrii opoziției a atras numeroase antipatii ale opoziției, dar și ale colegilor de partid.
Drept urmare, în anul 2004 au început campanii virulente în presă pentru marginalizarea lui din viața politică. A fost inițiat un ziar local cu misiunea expresă de a-i crea o imagine peiorativă, deși articolele erau scrise ne-deontologic și nu ofereau probe. Totuși, au fost instant transformate de procurori în zeci de procese penale într-o primă fază. Multiple procese s-au dovedit a fi în timp lipsite de fond și de adevăr, însă două au rămas pe rol în vederea judecării amănunțite.
Încă de la prima acuzație din presă, Nicolae Mischie s-a retras din viața politică, pentru a-și apăra nevinovăția inițial în fața comunității și ulterior în fața instanțelor de judecată, fiind convins că ar urma să beneficieze de un proces echitabil. A urmat însă un deceniu de procese derulate pe întreg teritoriul României, unul dintre ele fiind soldat cu o condamnare. Ulterior, după ani de la judecata inițială a obținut câștig de cauză la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru două dintre punctele vizate ale celor două procese.
Deceniul de teroare trăită pe nedrept i-a lezat iremediabil nu doar imaginea publică și personală, ci și cariera profesională politică, și mai presus de toate sănătatea. În ciuda tuturor dificultăților, Nicolae Mischie a rămas încrezător și iubitor de oameni, a rămas îndrăgostit de Gorj și de gorjeni până în ultimele clipe de viață.
Prof. univ. dr. Nicolae Mischie s-a stins din viață în data de 15 Aprilie 2018, la București, în urma unei lupte îndelungate cu o infecție severă. Universitatea Constantin Brâncuși i-a recunoscut post-mortem titlul de fondator și ctitor al instituției.
Familia Mischie a rămas unită timp de 43 de ani, reușind să își mențină echilibrul, în pofida tuturor dificultăților. Acum la doi ani de la trecerea în neființă a soțului și a tatălui, familia continuă să îi aducă un omagiu în fiecare an – ,,Este unul dintre oamenii care a iubit Gorjul și gorjenii mai presus de orice și este timpul să recunoaștem măcar post-mortem o parte dintre meritele pe care le-a avut în evoluția acestei comunități.”
M.P.
