Identităţi genealogice – Lucian Blaga şi Gorjul (II)

287

cornelia si lucian blagaÎn Lucian Blaga. Corespondenţă de familie, fiica ilustrului poet aduce într-o ADDENDA precizări privind originea familiilor din care provin părinţii Cornelia şi Lucian Blaga.

Dacă părinţii poetului, preotul Isidor Blaga (1851-1908) şi Ana Moga (1859-1933) proveneau din ramurile familiale Blaga (atestată documentar în Lancrăm şi Sebeş încă din sec. al XVIII-lea) şi Moga (de origine aromână), părinţii mamei Cornelia proveneau din ramurile Rădulescu (din Banat) şi Brediceanu (din Oltenia-Gorj): ,,Familia Brediceanu – precizează Dorli Blaga – este de origine din Oltenia (denumiţi ,,boieri valahi” în documentele găsite la Viena), fiind adusă în Banat de împărăteasa Maria Tereza care le-a acordat şi ea oarecari titluri boiereşti. Documentele au fost găsite în arhivele de la Viena, de unchiul meu Caius Brediceanu. Familia nu a făcut însă uz de aceste titluri. Coriolan Brediceanu era cunoscut şi foarte stimat în Banat prin propria sa activitate, de avocat, apărător al intereselor populaţiei româneşti şi reprezentant al acesteia în Parlamentul de la Budapesta. A ajutat şcoli şi copiii dotaţi. De exemplu, a subvenţionat Liceul ,,Andrei Şaguna” din Braşov, a ajutat să-şi facă Cornelia_Blaga-Brediceanustudiile pe Traian Vuia şi alţi copii, în biroul lui de avocatură din Lugoj şi-au făcut stagiul diferite viitoare personalităţi, ca de exemplu Petru Groza. Coriolan Brediceanu întreţinea relaţii strânse de colaborare politică şi prietenie cu familia Brătianu, cu Take Ionescu, Vasile Boerescu, din Bucureşti. Aceste relaţii de prietenie au continuat şi prin generaţia următoare, a lui Caius şi Cornelia Brediceanu ( Mama mea)”. Coriolan Brediceanu (membru în Parlamentul de la Budapesta) şi Cornelia (născută Rădulescu) au avut patru copii, după cum urmează:

1.Tiberiu Brediceanu (n. 1877), jurist, muzicolog, compozitor, doctor în drept, ministru al culturii, director al Băncii ,,Albina”, director al Operei Române, membru al Academiei Române.

2.Caius Brediceanu (n. 1879), doctor în drept la Viena şi Paris, participant activ la actul Marii Uniri, făcând parte apoi din Delegaţia României la Conferinţa de Pace de la Paris, 1919; apoi, diplomat, ministru plenipotenţiar al României în Brazilia, la Vatican, Viena (1930) şi Helsinki (1937-1939), retras şi stabilit la Sibiu.

3.Sempronia Brediceanu (n. 1887), rămasă acasă alături de mama ei, din motive de sănătate.

4.Cornelia Brediceanu (n.897), urmând şcoala primară la Lugoj, gimnaziul la Sibiu, Liceul comercial din Braşov, apoi la un liceu-internat din Lausanne-Elveţia, cu bacalaureatul susţinut la Liceul ,,Andrei Şaguna” din Braşov în 1916, înscrisă la medicină la Universitatea din Viena, cu doctorat susţinut la Cluj, după război. A făcut parte din Delegaţia României, la Conferinţa de Pace de la Paris, 1919, ca secretară a secţiunii de tineret, Transilvania, numită de Vaida. Căsătorită în 1920 cu Lucian Blaga, la Cluj. Cât priveşte originea gorjenească a Bredicenilor strămutaţi în Banat, poetul – care se instruise atât la Sebeş cât şi la Viena în medii de cultură germană – cunoştea periplul bănăţean al familiei ce se bucurase de protecţie austriacă. Poetul nu avea, probabil, imaginea exactă a morilor şi pivelor de pe Valea Jaleşului, dar numele râului şi al fostului ,,judeţ Jaleş” cu siguranţă îl reţinuse şi se va regăsi în versurile sale, mai târziu, ca o metaforă a timpului trecător: ,,Se cheamă Jaleş râul, râul-timp, / Şi-i potrivit din veci cu toamna. / Ne oglindim în ape, faţă, nimb / Dar să fugim, că-i blestemată coama.” (Poveste). (Va urma)

Prof. dr. Zenovie CÂRLUGEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here