Ne amintim cu nostalgie de cămara cu bunătăţi a bunicii, de raftul cu dulceţuri minunate, dintre care, adevărata regină a dulceţurilor, cu un parfum îmbătător, era cea de trandafiri pe care bunica o servea numai la ocazii deosebite sau unor persoane care meritau asemenea atenţie.
Invariabil, după prima linguriţă de dulceaţă urmau laudele fericitului consumator îndreptate asupra măiestriei bunicii, efectul era cel scontat şi mai aducea una – două porţii generoase pe care musafirul le aşeza cu grijă lângă prima, înecându-le apoi cu un pahar cu apă rece de la cişmea. Pentru mulţi dintre noi, din toate acestea a rămas amintirea unor timpuri de vis, cu aromele, culorile şi inocenţa copilăriei, toate iremediabil pierdute. Din când în când, un sunet, o imagine, un miros sau un gust anume declanşează pentru o clipă amintirea unui moment din trecut, încercăm să îl preţuim şi să îl reţinem cât mai mult înainte să îl eliberăm, degeaba însă, tumultul vieţii cotidiene îşi reia locul, timpul lucrează cu aceeaşi măsură, fără nicio concesie.
Cererea de produse din petale de trandafir dintre care amintim dulceaţa, siropul şi oţetul de trandafir este, în România şi cu atât mai mult în Europa, constantă şi cu mult mai mare decât oferta pieţei. În ţara noastră, plantaţii de trandafiri pentru dulceaţă găsim numai în judeţul Mureş şi în câteva localităţi de lângă Făgăraş, chiar dacă întreaga suprafaţă a României, inclusiv judeţul Gorj, asigură condiţii propice de climă şi sol. Pentru un investitor gorjean care deţine un teren liber de cel puţin 3 000 mp., cultivarea trandafirilor pentru dulceaţă ar putea constitui o bună oportunitate de afaceri. Terenul nu trebuie să fie umbrit, iar la momentul înfloririi, temperatura aerului trebuie să aibă 15 – 30 grade Celsius. Singurul trandafir folosit pentru dulceaţă este Rosa Damascena sau Trandafirul de Damasc. Pentru cultivare, în luna noiembrie sau primăvara după dezgheţ, se sapă gropi de 50X50X50 cu o distanţă de 1,5 m între plante şi rânduri în care se aşează butaşii de un an obţinuţi prin butăşire sau altoire, se asigură umezeala solului compactat în jurul butaşilor (în perioadele secetoase, se va asigura udarea fiecărui butaş săptămânal cu cel puţin 10 l de apă). În timpul verii, plantaţia va fi prăşită de cel puţin 3-4 ori iar în fiecare primăvară, se curăţă şi se taie fiecare butaş pentru dezvoltare, păstrarea formei şi pentru producerea ramurilor cu flori. Recoltarea florilor se face numai în primele ore ale dimineţii, când acestea se deschid, în săculeţi de pânză, după care se transferă repede în coşuri de răchită sau lăzi aerisite, după care se prelucrează în numai câteva ore de la cules. Conform reţetelor tradiţionale (sau originale, după aportul dvs.), la 300 gr. de petale de trandafir se adaugă 700 gr. zahăr, un l de apă şi zeamă de lămâie. De la cei 1800 de butaşi plantaţi, veţi obţine 18000 de borcane cu 200 gr. dulceaţă, pe care o veţi comercializa la preţul de 12 lei/ borcan, de unde rezultă venituri în valoare de 216.000 de lei. Cu înfiinţarea firmei veţi cheltui 2000 de lei, butaşii vă vor costa 12 000 lei, ingredientele 9600 de lei, îngrăşăminte, lucrări 1200 de lei, total cheltuieli 24800 de lei, prin urmare, profitul dvs. va fi de aproximativ 191 200 de lei, sumă demnă de luat în calcul. Clienţii dvs.vor apărea curând, din rândul deţinătorilor de restaurante, pensiuni, magazine de delicatese, cofetării şi mulţi alţii. Iată cum o mică afacere menită să bucure papilele gustative ale multor clienţi poate deveni, cu eforturi moderate, bucuria buzunarului dumneavoastră.
A.Pop
