Sub acest generic, ne propunem să tratăm subiecte acute ale vieţii economice, sociale şi politice spre a deschide ochii cititorilor şi alegătorilor. Situaţia firavei noastre democraţii, ce riscă să degenereze în dictatură, ne-o impun. Iar noi nu trebuie să rămânem indiferenţi. Ne propunem ca sub această titulatură, zilnic, să abordăm subiecte fierbinţi (I. Predoşanu)
Asist neputincios şi umilit la un fenomen îngrijorător. Prostia şi hoţia, două „calităţi negative” – vorba lui C. Rădulescu-Motru – ale poporului român, croiesc drum de „fală” unei dictaturi pedelisto-băsesciene, eventual şi Bociste (de la a boci?!), care ne-ar putea distruge definitiv ca naţiune, patrie, civilizaţie, cultură. Justiţia se complace, şi ea, în acest lanţ al fărădelegilor, dând condamnări „de ochii lumii” (vezi cazurile celor de la Gorj?!) şi triumfalist transpartinică. Despre morală, despre vreo mentalitate progresistă, despre vreo construcţie solidă, social-politică ori civic-umanistă mai dialoghează, între ei, doar domnii Gabriel Liiceanu ori Andrei Pleşu, intelectuali subţiri, dar cu o gândire cu mult peste capacităţile de înţelegere ale maselor… populare. M-am „mişcat” şi „mă mişc” în diverse medii cosmopolite ori, vai, retrograd-naţionaliste, fie nostalgice fie şovinist-revanşarde (vezi „mizeria” numită UDMR şi „mocirla” (cloaca) ce bălteşte, la PDL, în jurul mişcării autonomiste şi antiromâneşti pe faţă) şi mâhnit, cătrănit, realmente afectat în cele mai adânci fibre ale fiinţei mele, îmi doresc să emigrez…în Congo, ori în Canada (de ce nu?).Umoru-mi negru pare nelalocul lui, căci lucrurile, dacă nu ne vom dezmetici la timp, vor degenera, luând o tragică întorsătură. Visurile de mărire ale lui Băsescu sunt mult mai periculoase ca ale Ceauşescului. Mult mai parşive!
Ion Popescu Brădiceni
