3– Prepararea și administrarea gunoiului de grajd
În articolele anterioare am descris importanța gunoiului de grajd și construcția, platforma de gunoi, în care acesta se prepară. Pentru gospodăiile mici și foarte mici industria a creat compostoare, niște butoaie special amenajate în care resturile menajere biodegradabile se pot transforma în resturi de grajd bine compostat, care în loc să fie … aruncat la gunoi poate fi folosit pentru straturile de legume sau de flori de pe lângă fiecare casă. Despre ele nu vom vorbi, căci sunt însoțite, ca orice utilaj, de instrucțiuni de folosire și este recomandabil ca acestea să fie bine respectate. Revenind la platforma noastră de gunoi trebuie să precizăm că aici nu se depozitează tot ceea ce ne este de prisos prin gospodărie, ci numai gunoiul de grajd propriu-zis, și dintre resturile menajere, doar produsele biodegradabile, adică resturile animale, pe cât posibil fără oase, lână, păr, pene, ongloane, căci se descompun foarte greu, dar mai ales fără materiale plastice, metale, sticlă, detergenți sau alte substanțe chimice. Nici rumeguș sau talaș prea mult nu este bine să introducem în masa de gunoi de grajd supus compostării căci pot modifica pH-ul, reacția gunoiului, și nu în sens pozitiv. În masa de gunoi supus compostării se poate introduce, prin împrăștiere uniform, cenușa de la sobele de foc, dar numai cea de lemn, nu și cea de cărbune. Procesul tehnologic practic trebuie să se desfășoare astfel:
În prima lună – se depozitează netasat în capătul platformei gunoiul de grajd, cel de la păsări, precum și resturile menajere, la care se pot adăuga resturile vegetale (frunze, vreji, tulpini etc tocate mărunt) rezultate de la plantele din grădină. Aici se pot administra și doze mici de azot sau fosfor (chiar sub formă de complexe) pentru a potența reacțiile biochimice de compostare aerobă și valoarea nutritivă a viitorului fertilizant. Dacă este secetă, uscăciune, se procedează la stropirea abundentă cu apă (până aceasta apare în partea de jos a grămezii) căci în masa de gunoi vor lucra microorganisme aerobe ce au nevoie de un mediu umed pentru o activitate intensă și susținută.
În luna a doua – această grămadă se răstoarnă alături, introducând materialele de deasupra la baza grămezii și scoțând la suprafață pe cele care au fost dedesubt, se lasă tot înfoiat, se umezește, dacă este nevoie. Cu acest prilej se uniformizează compostarea aerobă a întregii mase de gunoi din această grămadă. Pe locul unde a fost anterior grămada, se depozitează în aceleași condiții noul gunoi rezultat și se procedează întocmai ca în luna anterioară.
În luna a treia – gunoiul din grămada de pe locul doi se răstoarnă alături într-o nouă grămadă și de această dată se tasează bine pentru scoaterea aerului, dacă este cazul se umectează, pentru a declanșa cea de-a doua etapă de compostare, cea de compostare anaerobă. În primele două grămezi prin compostare aerobă se ridică temperatura la 80 – 850 C și astfel se distrug germenii patogeni, insectele și semințele de buruieni, fenomen care va continua pe tot parcursul timpului de staționare a gunoiului în platformă, și este cu atât mai deplin cu cât timpul acesta este mai lung, dar nu mai mare de 24 de luni.
În luna a patra – gunoiul din a treia grămadă se răstoarnă alături, pe locul de depozitare până la administrare și se tasează foarte puternic. Ar fi bine ca această grămadă să fie acoperită cu folie de plastic pentru a împiedica evaporarea amoniacului ce va rezulta și a sărăci gunoiul de jumătate din conținutul în azot (cel amoniacal ) pe care ar trebui să-l aibă. Celelalte grămezi se răstoarnă și se tratează cum am descris anterior. Nevoia de umectare a primelor două grămezi se poate stabili cu o sondă spion care nu-i altceva decât o bară de oțel-beton de 5 – 8 mm grosime și lungă de 130 – 150 cm care se introduce cu unul din capete în mijlocul primelor două grămezi și se scoate în ziua următoare. Se palpează la vârful care a fost în grămadă și dacă nu este suficient de fierbinte (80 – 850 C) atunci se recurge la umectare, căci procesele de compostare aerobă nu s-au desfășurat cu intensitatea dorită, tocmai din lipsa umidității necesare.
Administrarea gunoiului de grajd bine compostat trebuie făcută toamna, împrăștiat uniform pe teren și încorporat imediat, în primele 2-3 zile după împrăștiere, pentru a nu favoriza degradarea lui. Este bine ca gunoiul de grajd să fie administrat după minimum 12 luni de compostare, dar nu mai vechi de doi ani, căci se degradează. Îi trebuie 12 luni spre a distruge germenii patogeni, insectele și semințele de buruieni care se găsesc în mod inerent în el, chiar și în cel de pasăre. Vorbind despre acesta trebuie spus că gunoiul obținut de la fermele avicole trebuie depozitat în grămadă minimum 6 luni înainte de administrare pentru a facilita neutralizarea sodei caustice și a altor substanțe utilizate în aceste ferme la dezinfecție și dezinsecție. Astfel gunoiul este comoara din ograda fiecărui gospodar. Gunoiul de grajd este cel mai bine valorificat de legume, flori, vie, pomi fructiferi, pepiniere, iar dintre plantele de câmp de către cartofi, sfeclă și porumb. Nu se administrează gunoi de grajd plantelor leguminoase (fasole, mazăre, lucernă, trifoi etc) sau cerealelor păioase căci acestor culturi le face mai mult rău decât bine. În general, se apreciază că doza optimă anuală este de 10 to de gunoi mixt de grajd / ha, dar la noi ideal este să se administreze 40 – 100 to / ha, în funcție de cultura căreia i se administrează, și să se revină după atâția ani câte zeci de tone au fost administrate. Gunoiul de pasăre se administrează în cantități pe jumătate sau chiar o treime din cele de gunoi mixt căci are compoziție mult mai bogată în elemente nutritive și să nu depășească 25 – 30 to / ha. În general, la o administrare de 40 to gunoi de grajd mixt / ha, în primul an acesta cedează solului jumătate din substanțele conținute, în al doilea an jumătate din ce a rămas, adică un sfert din total, iar în anii 3 și 4 câte o optime din toată compoziția sa.
Numai bine compostat și bine administrat gunoiul de grajd este cu adevărat o comoară.
Dacă toate astea fi-vor respectate,
Restul vine de la sine apoi …
Ing. Ion VELICI
