Se întâmplă ca, odată cu schimbarea sezonului, numeroase persoane să răcească. Trecerea de la temperaturile ridicate la cele scăzute poate produce, la nivelul organismului, de la simptome ușoare de răceală la simptome severe de gripă. În România, numărul persoanelor cu gripă este în creștere, unii pacienți caută să ajungă cât mai repede la medicii de familie pentru tratament, pe când alții se duc direct în farmacii. Unii nu se protejează corespunzător, iar alții urmează un tratament greșit, luat, de cele mai multe ori, după ureche.
Când trebuie să se apeleze la medic? Cum se tratează corect gripa? Ce alimente ajută la vindecare? Cum se poate întări sistemul imunitar împotriva virozelor? Sunt întrebările pe care și le pune fiecare pacient care se confruntă cu această afecțiune.
O întrebare des întâlnită, pe care fiecare pacient și-o pune, este: ce facem dacă avem gripă? Răceala și gripa sunt diferite, simptomele nu sunt ușor trecute cu vederea, întrucât acestea se manifestă la nivel fizic și împiedică continuarea activităților zilnice.
Simptomatologia este de tip respirator, cu anumite particularități, în sensul că gripa este mult mai zgomotoasă din punct de vedere clinic. Asta înseamnă că starea generală este mai alterată decât în cazul tuturor celorlalte infecții respiratorii de natură virală.
Medicul de familie este cel la care trebuie să se apeleze atunci când apar semne ale bolii, întrucât el este în măsură să dea un tratament corespunzător sau, dacă este cazul, să trimită pacientul la un specialist, dacă simptomele sunt persistente. De asemenea, în cazul gripei, este necesar să nu se intre în colectivitate, să se stea la domiciliu până la terminarea tratamentului și încetarea simptomelor, după care, în urma consultării pacientului de către medicul de familie, acesta poate să-și reia activitatea.
Prezentarea în colectivitate va fi decisă împreună cu medicul de familie și, de obicei, se face atunci când acesta consideră că nu există condiții de transmitere a infecției. Această situație apare în ziua a cincea-a șaptea de la debutul simptomelor și după cel puțin 24 de ore de afebilitate.
Copiii sunt categoria de risc în ceea ce privește îmbolnăvirea. Mulți părinți duc copiii la școală chiar și atunci când le curge nasul sau tușesc, ceea ce face ca răspândirea gripei să fie foarte rapidă. În urma triajului epidemiologic care se face în școli, elevii sunt examinați de către un medic școlar, care verifică starea copiilor, urmând ca elevii ce prezintă simptomatologie să fie consultați și să li se administreze un tratament, timp în care vor sta la domiciliu.
În cazul copiilor, de exemplu, părinții pot ameliora simptomele cu antitermice și antitusive, dar aceasta nu exclude prezentarea la cabinetul medicului de familie.
Până în momentul în care copilul este consultat de către medicul de familie, se pot folosi antitermice. În cazul în care copilul este mai mare și tusea este chinuitoare, se pot administra antitusive. Sfatul medicilor de familie pentru părinți este ca aceștia să lase copiii să tușească, deoarece este necesar ca tusea să-și facă și ea efectul, având rolul de a mobiliza secrețiile pulmonare, astfel ca acestea să poată fi eliminate.
Numeroși pacienți nu merg la medic atunci când apar simptomele. Se duc la farmacie și iau câteva medicamente pentru răceală. Când acestea nu au efect, apelează la antibiotice. Se întâmplă ca tratamentul administrat să nu fie eficient deoarece aceștia nu suferă de răceală, iar atunci, ceea ce se poate face, este să apeleze la medic. Antibioticele sunt folosite greșit, de foarte multe ori, iar aceasta se întâmplă pentru că pacienții nu știu exact de ce suferă, nu știu când trebuie să ia tratament pentru răceală și când trebuie să îl ia pe cel de gripă.
Soluția la această nedumerire sunt antibioticele, pentru majoritatea dintre pacienți, însă antibioticele nu trebuie folosite în fazele inițiale ale gripei, ci doar atunci când se suspicionează o gripă suprainfectată cu o infecție bacteriană, dar aceasta este decizia medicului.
Pe lângă administrarea unui tratament, este foarte important să se țină cont de hidratarea corectă a organismului. Atunci când apare o îmbolnăvire, corpul se deshidratează, deci trebuie să se consume o cantitate mai mare de lichide, iar aici vorbim, pe lângă apă, de ceai, sucuri proaspăt stoarse, compoturi, supe. Trebuie asigurată o hidratare de doi-patru litri pe zi, cu lichide, care să ajute organismul să treacă mai ușor de această perioadă.
Hidratarea este esențială, dar și alimentația joacă un rol important pentru menținerea imunității în sezonul rece. Sunt de preferat legumele și fructele, care trebuie să fie folosite din abundență în alimentație. Fructele cele mai utile sunt cele care conțin vitamina C, precum citricele (portocale, lămâi etc.).
În sezonul rece trebuie purtată îmbrăcăminte groasă, călduroasă. Dacă afară plouă, se va folosi o pelerină de ploaie pentru protecție. Mai mult, practicarea unui sport este foarte importantă pentru că asigură o stare bună de sănătate. Un tonus psihic bun crește imunitatea și capacitatea de apărare împotriva virusurilor. Apoi există o serie de măsuri igienice pe care le cunoaștem foarte bine din pandemia de Covid-19, cum ar fi: evitarea contactului cu persoanele bolnave; spălatul pe mâini; evitarea atingerii nasului, gurii sau ochilor cu mâinile, dacă acestea nu au fost spălate în prealabil; păstrarea unei distanțe fizice cât se poate de mare față de ceilalți; purtarea măștii care acoperă gura și nasul; folosirea unei batiste nazale sau șervetele nazale de unică folosință.
Se poate întări sistemul imunitar împotriva virozelor prin vaccinare, și anume prin vaccin antigripal și vaccin anti Covid-19. De asemenea, se pot folosi anumite suplimente nutritive ce conțin vitamina C, D și zinc, care ajută la creșterea imunității în sezonul rece.
Material informativ realizat de dr. Cornoiu Cristina, medic specialist medicină de familie la Cabinetul de Planificare familială din cadrul Spitalul Județean de Urgență Târgu-Jiu
