Mai sunt câteva zile până-n alegerile locale din România. Într-o societate românească debusolată şi-n derivă, alegerile din 2012 au înlocuit şi problemele de existenţă! Cu gândul la alegeri şi la aleşii noştri, uităm să mai plătim gazele, curentul, întreţinerea, uităm să mai plătim băncile, ba uneori ne facem că „uităm” să mai mâncăm seara. Ne gândim că poate alegerile din anul 2012 ne vor aduce în fruntea obştii nişte oameni mai „întreprinzători”, mai gospodari şi mai puţine rapace! Că de cei până-n 2011, de cei ce au fost, ne-am săturat până-n gât! Lăcomia împinsă la paroxism, nesimţire cu carul, lichelism, nepotisme, relaţii, pile, afaceri murdare, îmbogăţiţi peste noapte, crime odioase, prostituţie, droguri, situaţie haotică?!
O societate haotică cu „baroni” locali şi „baroni” naţionali, cu un învăţământ dus de râpă, cu cei mai mulţi doctori în ştiinţe pe metru pătrat în Europa, cu cele mai multe facultăţi acreditate sau neacreditate! În primul rând, cei aleşi în iunie 2008 ar fi trebuit să fie normali, să fie zdraveni la cap! În continuare aş vrea să prezint cum au greşit americanii de-a lungul timpului în alegerile lor politice. Or, dacă au greşit americanii, de ce n-am greşi şi noi? De fapt noi în alegeri nu am făcut decât să mergem din greşeală în greşeală! Marea tragedie la români este că nu „greşim” să alegem oameni normali. Aş începe pe acest ciclu de greşeli în alegerile politice la americani cu George Washington (1732 – 1799).
„Cel mai celebru dintre preşedinţii americani, general şi om politic, devenit primul preşedinte al Statelor Unite (1789 – 1797), avea o fire anxioasă, fiind în permanenţă obsedat de starea sănătăţii sale; se spune chiar că ar fi murit luându-şi pulsul. Maxilarele îi erau deformate şi tot timpul a avut probleme cu dinţii, asfel încât în cele din urmă a fost nevoit să-şi pună dinţi falşi dintr-un lemn tare! Pieptul îi era concav şi avea tulburări respiratorii. În ultimii doi ani ai vieţii, reumatismul de care suferea s-a exacerbat atât de puternic, încât îi imobilizase aproape complet mâinile. Starea precară a sănătăţii sale nu l-a împiedicat totuşi, după ce i-a învins pe englezi, să reorganizeze noul guvern independent, să restabilească situaţia financiară a ţării sale şi să trateze într-un mod strălucit cu indienii”.(„Lumea văzută de medici”, de Paul Ştefănescu, Editura Medicală – Bucureşti 1991 – pag. 122)
În ciuda acestor mari „defecte” pe care le-a avut George Washington (1732 – 1799), americanii i-au fost recunoscători primului lor preşedinte, şi drept urmare, capitala SUA a luat numele marelui preşedinte Washington. A avut mari defecte fizice care din fericire au fost dublate de mari calităţi psihice și intelectuale. A fost un ipohondru, ce murea în 1799! (luându-și pulsul)!…
Ai noştri potenţi s-au potențat după 1989 şi până-n 2011 nu mai au teamă că mor. De fapt ei pot să moară liniştiţi la ce averi fabuloase şi-au strâns! Se miră şi ei pe sub aşternuturi de ce au putut să adune: conturi imense în bănci, zeci şi sute de proprietăţi imobile, hectare de construcţii, sute de hectare de pământ, piscine, aur, platină, palate. În România, după 1989, este greşit a se spune că au apărut baroni. În raport cu mine, sărac lipit pământului, le-aş spune faraoni. Ceauşescu s-ar răsuci în mormânt precum „Cănuţă om sucit”, dacă ar vedea ,,raiul” aleşilor noştri de după 1989. Ai noştri aleşi nu mai au timp să-şi ia pulsul, de teamă să nu piardă vreo „secundă” în cursa contracronometru de îmbogăţire!…
Închei cu Vasile Militaru:
„Cei avari sunt fraţi cu porcii;
folosesc numai când mor,
Căci abia atunci, gustate pot fi
Bunurile lor!”
Prof. Teodor Voicu – pensionat forțat – anticipat!?
