Gorjul, reprezentat la Congresul de Cultură și Civilizație daco-română de la Buzău

337

„Simboluri de identitate regională”, s-a numit un proiect PHARE în anii preaderării României la Uniunea Europeană pe care, încercând să-l accesez pentru localitatea Bumbești-Jiu am înțeles că cel mai mare simbol al zonei este originea dacă a localității „atestată” azi și de trăsăturile caracteristice ale locuitorilor de munte, caracteristici dacice concretizate în obiceiuri și port, dârzenie, hărnicie, tenacitate, în general bine dezvoltați fizic sub influența aerului curat al pădurilor, ospitalieri, veseli în bucurii și resemnați la necazuri.
În aceiași ani s-a făcut o heraldică a localităților și din nou ne-am reunit să găsim simboluri de realizat stema localității. Am consultat și „Monografia Bumbești-Jiu” și am găsit argumente: „Încă din epoca preromană de când s-a descoperit o așezare dacică pe aceste meleaguri al cărui nume înclinăm să credem că a fost «Bubentis», antroponim de origine dacică de unde a derivat numele de «Bumbeşti» după cum de la antroponimul dacic «Sado» a derivat numele de «Sadu»”, spunea profesorul Ion C. Ianăș după lecturarea cărții autorilor I. Buzescu și C. Nicolae, „Mânăstirea Lainici și Schitul Locurele”.
Aici a existat o așezare dacică a cărei denumire nu s-a păstrat, dovadă urmele materiale de factură dacică descoperite aici cu ocazia săpăturilor arheologice efectuate în dreptul km 82 al Drumului European E79 Târgu-Jiu – Petroșani, pe malul stâng al Jiului unde se găsește un castru de piatră și o așezare civilă romană, au fost scoase la iveală cu ocazia cercetărilor arheologice, pe lângă numeroase materiale arheologice de epocă romană (ceramică, cărămizi, monede, temelii de locuințe, terme, atelier de fierărie, cuptor de olar etc.) și fragmente ceramice de epocă dacică. Aceste materiale au fost găsite într-un nivel de cultură anterior celui roman, dovedind că, înainte de sosirea romanilor, acolo a fost o așezare dacică. În dreptul satului Curtișoara (loc neprecizat), pe malul stâng al Jiului se zice că ar fi fost în antichitate un sat. Alexandru Odobescu vorbește de „locuitorii primitivi ai acestui cătun (Curtișoara) se zice că ar fi fost daci…”. În perioada 1971 – 1980, E. Bujor de la Institutul Arheologic București, scria: „Și atunci și acum, civilizația dacilor este simbol de identitate regională și națională. Este cert, cetățeanul este legat de o cetate și globalizarea care încearcă să transforme cetățeanul legat de o cetate într-un individ fără casă și fără dor, în ceea ce îi privește pe români, nu are sens”.
Și cum „omul pățit are altă grupă sanguină” și noi, românii, am pățit-o cu adevărat, plătind cu sânge orice palmă de pământ iar neamul este atunci când tatăl se uită la copilul lui și vede viitorul și vede sute de generații înainte, iar copilul se uită la tată și vede strămoșii, adică, la noi, românii, vede sute de generații…și cum educația românilor a fost o educație cu valori și cum vibrația sufletească a românilor de renume precum Constantin Brâncoveanu, Ecaterina Teodoroiu, Mihai Viteazul este perenă, noi trebuie să ne reunim și să activăm continuu în diferite forme asociative, cum ar fi Asociaţia Națională Cultul Eroilor „Regina Maria”, Fundația „ORIGINI CARPATICE”, Societatea de Științe Istorice din România, etc. și prin intermediul cercurilor de istorie sau ale Cultului Eroilor realizate în școlile din România să prezentăm elevilor, în afara orelor de istorie din programa școlară, pagini de istorie reală a țării noastre.
„A ne cunoaște originea, identitatea națională și spirituală a fiecăruia dintre noi este o poruncă dumnezeiască. Fiecare popor își are un început binecuvântat de bunul Dumnezeu, potrivit relatărilor din Sfânta Scriptură. Vechimea neamului nostru românesc se pierde în negura istoriei universale. Nimic nu este întâmplător în acest Univers, cu atât mai mult să faci parte dintr-un anume popor și să trăiești pe un anume teritoriu. Denumirea veche dată țării noastre de „DACIA” vrea să ne arate că noi, românii, am fost „de aici” dintotdeauna și că acest pământ este moștenire divină pe care nu-l putem înstrăina. Dacă ni l-a dat Dumnezeu, este bine să-l păstrăm cu mare sfințenie, iar să ne cunoaștem adevărata istorie a neamului nostru străbun este o poruncă de la Dumnezeu” ne spune preotul prof. dr. Mihail Milea.

Congresul de Cultură și Civilizație Daco-Română – Ediția a IV-a
Congresul de Cultură și Civilizație Daco-Română este un proiect cultural organizat de către Fundația Origini Carpatice și în anul 2019 a ajuns la ediția a IV-a, desfășurată în perioada 11 – 13 iulie 2019 în municipiul Buzău. Bucurându-se de un deosebit prestigiu științific și de o largă participare națională și internațională, Congresul are ca scop, transmiterea informației istorice și reactualizarea ei în conformitate cu ultimele cercetări și descoperiri în domeniul istoric. Obiectivul general vizează creșterea educației informale a românilor privitoare la prezervarea valorilor istoriei neamului și ale moștenirii cultural-religioase în contextul păstrării identității naționale. Au fost prezente personalități române marcante și specialiști în istorie din țară și străinătate. Tema din acest an a fost: „Parcursul istoric al Transilvaniei, de la începuturi până astăzi”.
Delegația județului Gorj participantă la acest congres a fost alcătuită din: prof. univ. Ion Mocioi, prof. dr. Elena Cornoiu, lt. col. (r.) Ghindă Ovidiu-Gabriel și dr. manag. Victoria Stolojanu, membri ai Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Gorj.
Lucrările congresului au fost deschise la Sala „Nicu Constantinescu” a Primăriei Municipiului Buzău, unde au avut loc susținerea lucrărilor și Conferința „Jertfa Unirii noastre” realizată de actorul Dan Puric. Seara s-a finalizat cu un concert susținut de Lia Lungu.
Sâmbătă, 13 iulie 2019, am participat la o excursie tematică cu „degustare de vin” la Cramele Pietroasele. La Pietroasele am vizitat Edificiul cu hipocaust, Castrul roman târziu, locul descoperirii Tezaurului de la Pietroasa, Cetatea dacică de la Gruiu Dării, Năeni, Satul Dacic, dar și Tabăra de sculptură în piatră.
Edificiul cu hipocaust este vestigiul arheologic al unei interesante construcții de uz personal folosită, probabil, ca locuință de comandantul garnizoanei romane cantonată în castrul de la Pietroasa. Construcția, de dimensiunile unui pălățel, a fost dotată cu o instalație de încălzire amplasată în pardoseli și în pereții clădirii – hipocaustum. Partea păstrată și dezvelită prin cercetări arheologice sistematice este parterul și o parte din subsolul unei construcții ridicată aproximativ între anii 324 – 328 d. Hr. când, sub conducerea lui Constantin cel Mare (306 – 337 d. Hr.), stăpânirea romană a revenit la Nord de Dunăre, ocupând Muntenia până la linia Carpaților.
Castrul roman târziu – este o construcție de tip militar cu dimensiunile 136 x 254 m, cu ziduri groase de 2,50 – 3,00 m, aflată în zona centrală a satului Pietroasa de Jos. Castrul a fost ridicat între anii 324 – 328 d. Hr. de o garnizoană romană cantonată la poalele Dealului Istrița când, din inițiativa împăratului Constantin cel Mare, Imperiul Roman a recucerit teritoriul de la Nord de Dunăre până la linia Carpaților Sudici.
Locul descoperirii Tezaurului de la Pietroasa – aflat la circa 1,5 km de centrul satului Pietroasa de Jos, pe panta sudică a Dealului Istrița. Aici a fost descoperit, la 25 martie 1837, marele Tezaur Cloșca cu puii de aur, cel mai mare tezaur din aur și pietre prețioase din lume, până la descoperirea Tezaurului lui Tutankamon, în 1922.
Cetatea dacică de la Gruiu Dării – aflată la circa 2,7 km de centrul satului Pietroasa de Jos, pe un bot de terasă din creasta Dealului Istrița. Aici au funcționat așezări din epoca neolitică, epoca bronzului – cultura Monteoru și din a doua epocă a fierului – cultura geto – dacică.
Cistele săpate în piatră – amplasate pe creasta Dealului Colarea – sunt morminte comune săpate de purtătorii Culturii Monteoru, în care au fost depuși 2, 3 sau 4 decedați. Ele erau acoperite cu plăci de calcar groase de 10 – 18 cm. În imediata apropiere a fost construită Biserica dintr-o Piatră.
Tabăra de sculptură în piatră – amplasată pe ceafa Dealului Colarea, la circa 1 km vest de Ciste. Este formată din lucrări cioplite de foști elevi ai Liceului de Artă Margareta Sterian din Buzău.
Satul Dacic – amplasat pe panta nordică a Dealului Colarea, a fost creat de Pr. prof. dr. Mihail Milea, care a ridicat aici o capelă și câteva construcții.
Concluzionând că există foarte mulți oameni cu preocuparea mea de a căuta simboluri de identitate regională și națională, Rezoluția Congresului Culturii și Civilizației Daco-Române, Buzău, 11-13 iulie 2019, Banchetul organizat la Restaurantul Hotelului B90 și prieteniile bazate pe pasiunea comună – România, au încununat eforturile organizatorilor în fruntea cărora a stat Ștefan Davidescu, Președintele Patronilor români … și, să nu uităm diplomele de excelență obținute de prof. univ. Ion Mocioi și prof. dr. Elena Cornoiu și de participare obținute de lt. col. (r.) Ghindă Ovidiu-Gabriel și subsemnata.
Dr. manag. Victoria Stolojanu-Munteanu – Asociaţia Națională Cultul Eroilor „Regina Maria”, Filiala Județului Gorj

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here