Gorjul, pe ultimele locuri la finanțări guvernamentale pe PNDL 2017-2020, la absorbție de fonduri europene și la depunerea de proiecte pentru dezvoltarea IMM-urilor!

827

Președintele IAIPP, Dan Morega, este îngrijorat de numărul mic de proiectele europene accesate în Gorj, de lipsa de specialiști care pot realiza proiectele în comune, dar și de lipsa de proiecte pentru dezvoltarea IMM-urilor din județ. Acesta a propus chiar Consiliului Județean Gorj regăsirea în organigrama acestei instituții a unei Direcții pentru consultanță, realizare de proiecte și managementul acestora, structură care să ajute în accesarea de fonduri și implementarea lor autorităților locale din județ. Asta pentru dezvoltarea afacerilor, dezvoltarea economiei locale, selectând chiar tineri pentru a deveni întreprinzători, dar și meseriașii din diverse domenii, care nu au posibilități și nu cunosc realizarea unor proiecte și implementarea lor.

Morega a prezentat presei, săptămâna trecută, o analiză concretă a situației economico-sociale a țării și a județului, după aprobarea bugetului de stat, din care nu au lipsit criticile legate de creșterea exorbitantă a prețurilor, de alocația și așa mică pentru copii, de starea de sănătate a populației (aproape două sute de români murind de gripă), de finanțările mici sau extrem de mici pe PNDL, de investițiile minuscule în sănătate, infrastructură ori educație. Analiza a avut la bază documentele unor organisme de la nivel național.
,,În bugetul acestui an, veniturile au fost supraestimate față de cheltuieli. Dovadă a acestui lucru este faptul că, pe ianuarie 2019, deficitul comercial este cu 30% mai mare decât anul trecut, reprezentând 1,4 mild.euro. Acest lucru arată clar că bugetul are dezechilibre majore la nivelul indicatorilor macro-economici, care se vor răsfrânge și în teritoriu”, a avertizat președintele IAIPP.
,,Suntem ultima țară care oferim o alocație lunară extrem de mică pentru copii, atâta timp cât toate au crescut. Creșterea de la 18 euro la 30 de euro, făcută de liberali și USR și nu de PSD. Asistăm la o batjocură națională cu privire la creșterea natalității. Ar trebui să ia și ei exemplu de la țările vecine. Bugetul este și el întârziat. Este pentru prima dată după 30 de ani când un buget se aprobă după 1 aprilie, perioadă când acesta va fi, de fapt, operabil. Patru luni de zile, România lucrează fără buget. Investițiile serioase lipsesc, în infrastructură, sănătate. Devalorizarea euro continuă, un euro va ajunge 5 lei la finalul anului. Prețurile la ulei, pâine, carne au crescut, prețul la energia electrică a crescut chiar cu 10,4%, iar gazele cu 12,8%, iar pensiile crescute nu se simt pentru că au fost majorate toate între timp. S-au mărit salariile pentru bugetari, care sunt cu 250% mai mari ca la privat, România fiind singura țară din UE unde salariul mediu la stat este mai mare de 400, 500 euro ca la privat”, a completat Morega, considerând că taxele puse pe producătorii de energie electrică se vor regăsi, în final, în facturile consumatorilor.

Inginerii financiare, românii sunt furați!
,,Ar fi trebuit să impună taxe și impozite mai mari pe multinaționale, nu pe producătorii români de energie. Multinaționalele au profit de râsul curcilor pentru că ele știu să facă inginerii financiare și își duc banii, prin tertipuri, în țările lor. De exemplu, Cora România are 0,21%- rata profitului, Carrefour 0,34%, Auchan 1,44%, Selgros 1,34, Kaufland 3,65%.. Cum e posibil ca această rată să fie reală? Eu vă spun că nu este, pentru că dacă intră la acestea un producător român, el plătește taxe peste taxe”, a spus șeful IAIPP, considerând că românii sunt furați. În ceea ce privește Fondul Suveran de Investiții, aceasta este considerată o altă ,,prăduială” inventată. ,,Au scos CEO din fond, dar netrebnicii au sărit precum <>”, a mai spus Morega.
,,Pe PNDL 2017-2020, Gorjul are fonduri alocate de 677 de milioane, față de Ialomița (de aceeași dimensiune), de exemplu, care are 813 milioane, față de Suceava care are fonduri de un miliard, față de Vaslui (mai mic), care are 882 de milioane de lei, Mehedinți (mai mic decât Gorjul) 848 de milioane. Iată aici preocuparea președintelui CJ Gorj și a parlamentarilor noștri. Gorjul este pe ultimul loc. Se continuă politica Călinoiu-Cârciumaru de a nu se face nimic”, a prezentat profesorul de management, care vine cu o propunere pertinentă la adresa conducerii CJ Gorj, de a face o direcție în cadrul instituției, care să ajute autoritățile locale.
,,Eu nu neg că nu există o astfel de structură la nivelul CJ Gorj, dar se ocupă de atragerea de fonduri pentru această instituție, de relațiile cu ADRSV, POR și altele”, a mai spus Morega, considerând necesară o direcție cu atribuții complexe care să dezvolte economia locală.,,În cadrul unei astfel de structuri se pot face analize pertinente și serioase, asta de către salariații din această direcție. Ei, împreună cu consiliile locale ori cu primarii din teritoriu. Cei care vor lucra pentru aceste proiecte vor fi remunerați în baza unor criterii de performanță, și mă refer la numărul de proiecte realizate, proiecte finanțate și proiecte implementate. Altfel nu vom putea vorbi de ceea ce se spune ,,a ne dezvolta prin noi înșine,, adică prin materiile prime, materialele de care dispune Gorjul și de resursele umane”, a specificat Morega, care se aștepta la mai multă implicare a parlamentarilor de Gorj și în special a senatorului Cârciumaru, care este și președintele Comisiei Administrative și de Amenajare a Teritoriului.

Gorjul a depus doar 235 de proiecte pentru IMM-uri, în 2018
Președintele IAIPP avertizează că, din păcate, stăm prost la accesarea de proiecte pentru IMM-uri: ,,Ar trebui să avem mici fabrici de prelucrarea fructelor, dar nu avem, cum nu avem nici de prelucrarea lemnului, nu în cherestea, ci în produse finite pentru mobilier casnic, pentru instituții și chiar pentru export. Putem face în zona, Peștișani, de exemplu, țiglă. Putem dezvolta și realiza în zonele montane mici fabrici de lactate și brânzeturi, chiar și de prelucrare a cărnii și preparate din carne și multe altele. Gorjul a depus însă doar 235 de proiecte pentru IMM-uri, în timp ce Bistrița Năsăud are 1259 de proiecte, județ la fel ca noi. Cum își explică actuala Putere de la nivelul județului acest lucru?”.
,,Asta arată neimplicarea parlamentarilor, a CJ Gorj, a clasei politice per ansamblu care, din punctul meu de vedere, sunt organisme ori persoane lipsite de voință, de patriotism și de dragoste față de oameni. De ce să le dăm de lucru gorjenilor, mai bine să îi lăsăm să plece, unde văd cu ochii, lăsând copii în sarcina bunicilor ori să părăsească definitiv Gorjul. Așa se și explică cum aproape 100.000 de locuitori, în ultimii 20 de ani, dintr-un județ roșu, au părăsit Gorjul. Este de prisos să mai vorbesc de turism că preferăm să asfaltăm toate cotloanele, mai puțin zonele turistice ori să sprijinim cetățenii în realizarea de pensiuni. Fac un apel pentru parlamentari să stopeze imigrația, să crească natalitatea și să stopeze deznaționalizarea. Asta știut fiind că în alte țări s-au aplicat deja măsuri similare și s-a dovedit că se poate”, a conchis fostul deputat, cu mențiunea că le va sta la dispoziție, dezinteresat, tuturor autorităților ori parlamentarilor care au nevoie de sfaturile sale.
A.STOICA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here