Gorjul literar…alias Antologie Columna

254

Clasicist şi romantic parţial, parnasian, preocupat mai mult de limbajul tranzitivităţii decât de cel al reflexivităţii, Vasile Alecsandri afirma că pretutindeni pe teritoriul Daciei Felix, românul e născut poet, anticipând şi alimentând astfel iluziile noastre literare protocroniste. Putem crede că bradul din Mirceşti a prevăzut abundenţa literară de azi, inexistenţa vreunui sat, judeţ sau oraş neliterar. În acest sens, se poate considera că apariţia cărţii panoramice, culegerii ori florilegiului cu titlul Gorjul Literar, la editura Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, în anul 2015 nu mai poate fi receptată ca o nobilă banalitate. Sintagma Gorjul literar are un sens mai larg, cuprinzător, în comparaţie cu subtitlul explicativ Antologie Columna, aşezat pe prima pagină. Aşadar, această antologie adună, mai ales cantitativ decât calitativ, texte, mai mari sau de mai mică întindere, ale unor autori columnişti şi…necolumnişti, continuatori aia cele tradiţii reale şi valoroase, dar…revolute, evident, şi atestată de cei 120 de ani de literatură, precizaţi şi concretizaţi cu acurateţe de scriitorul Ion Cepoi în cele aproape cele două pagini şi jumătate introductive.
Gorjul literar din anul 2015 continuă şi o tradiţie oarecum recentă, neevocată şi…neinvocată, aceea a celor vreo XII antologii numerotate, cum se vede, roman, ultimele fiind alcătuite şi îngrijite de prozatorul Aurel Antonie. Puţini dintre columniştii activi contemporani cunosc acest raport al tradiţiei cu inovaţia, după care Cenaclul însuşi, al 35 de ani de la înfiinţare, din 21 martie 1997 mai exact, s-a transformat în Fundaţia Culturală Columna, organism non-guvernamental, non-profit, cu obiective culturale extrem de ambiţioase, printr-o metamorfoză inovatoare, definită cu termeni riguros-administrativi şi sugestivi de editorul şi prefaţatorul acestei antologii literare gorjene.
Gorjul literar din acest an însumează aproape 300 de pagini antologate de un număr mare de co-autori, 54, dintre care vreo 20 nu mai sunt columnişti activi, ci…pasivi, deşi au devenit membri ai Uniunii Scriitorilor din România. Nu dorim suspendarea sau exmatricularea acestora pentru absenţe nemotivate, ca să contracarăm suspiciunea de a fi consideraţi adepţi ai uniunii şi breslei scriitorilor. Numărul important al autorilor din Gorjul literar 2015 infirmă aserţiunea ironică şi maliţioasă lansată de talentatul critic şi istoric literar Al. Cistelecan, după care meleagurile gorjene ar fi populate de un singur locuitor/scriitor, anume de autorul volumului de versuri Amarul Târg, poetul, criticul şi memorialistul Gheorghe Grigurcu, naufragiat ca Robinson Crusoe pe o insulă pustie. Antologia Membrilor Uniunii Scriitorilor din România care trăiesc în Gorj apărută la Editura Scrisul Românesc din Craiova, în anul 2006, amendează convingător aserţiunea negativistă şi deplasată a lui Al. Cistelecan, un critic literar înzestrat cu ironie subtilă şi expresivă, aşa cum ni se arată şi în Diacriticele sale. Sedus de asemnea Diacritice cistelecaniene şi de Iluziile literaturii române, cartea controversată a lui Eugen Negrici, cu ironie critică mult atenuată, puteam adopta titlul Iluziile literaturii gorjene, substituindu-l astfel pe cel real: Un compendiu critic. Este un alt argument modest, în virtutea căruia Gorjul literar se afirmă remarcabil în contextul literaturii române contemporane.
Ion Trancău

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here