Gestul prezidenţial contează ?!

203

foto predo 2Un specialist în psihologie afirma că gestul/gesturile sunt extrem de importante şi nu se fac niciodată fără rost. Ori fără un minim interes.

De fapt, oricine poate face un gest. Ba chiar mai multe în aceeaşi situaţie. Tot în funcţie de interes/interese. Cu gestul/gesturile se face sau se fac scurgeri de informaţii de la o persoană la alta/altele. Mincinoşii cică ar gesticula în exces.

Sunt şi foarte multe cazuri în care gestul-gesturile sunt o expresie a sincerităţii. Încă din vechime, gesturile au fost primele expresii ale limbajului. Un proverb românesc ne aduce permanent în memorie că „vorba dulce mult aduce”. În schimb, zâmbetul este apreciat ca o enigmă, dar şi ca o formă primară a bunăvoinţei. Se mai spune, de asemenea, că cu cât ajungi mai sus zâmbeşti mai puţin.

Şi într-un caz şi în celelalte, la gesturi, zâmbete şi minciuni excepţia de la regulă pare a fi preşedintele Traian Băsescu. Să ne explicăm puţin de ce-l vedem astfel.

Începusem cu gesturile, fie ele şi prezidenţiale, manifestate prin intervenţii cam nefireşti. Obişnuite pentru preşedintele-jucător, mult prea versat în a-i îmbârliga pe mai toţi adversarii politici. A uitat şi de minciunele servite pa tavă lumii politice şi naţiei. Că demisionează în cinci minute, că renunţă la mandat dacă i se votează, la comandă, acea constituţie numai de domnia sa voită şi alte comenzi ce le da Parlamentului. Şi partidelor. N-a fost să fie.

Ranchiunosul l-a vrut răstignit pe contracandidatul de la alegerile prezidenţiale pentru al doilea mandat, săracul Mircea Geoană. Cu contracandidatul dinainte, cu Adrian Năstase, rezolvase chestia mult mai uşor. Cu complicitatea lui Mircea Geoană, bineînţeles. Acum nu-şi mai aduce aminte, ca de obicei, decât ce-i convine. Numai că, fiind abonat la emisiuni în direct la TVR, pune paie pe focul adversarilor politici întărâtându-i. L-a mângâiat pe creştet tocmai pe Mircea Geoană, fostul lui adversar.

Mai mult, nu s-a oprit aici. Doar are voie să spună verzi şi uscate, tot în direct, şi la Radio România Actualităţi. A comis-o chiar ieri. Numai că,de data aceasta, le-a aruncat lui Victor Ponta şi lui Crin Antonescu acuza că, vezi Doamne, astă primăvară le-a oferit şansa de a colabora cu Puterea. Şi ce-i cu asta ? Că doar nu erau obligaţi s-o facă, în condiţiile în care, nici în Parlament, criticile şi amendamentele constructive ale Opoziţiei nu sunt luate în seamă.

S-ar prea putea ca Mircea Geoană să fie cel sacrificat. Dar de pierdut, pierde democraţia. Scandalul iscat din senin, şi cu acuze incerte asupra judecatului, ne distrage atenţia de la starea de corupţie ce bântuie prin toată ţara. Nu-i aşa că despre corupţii din primăria Clujului, fieful lui Emil Boc şi al PDL, se vorbeşte mai puţin ?

Scandaluri de corupţie au fost şi vor mai fi. Inclusiv în Gorj. Cum apare unul mai zdravăn, precum cel din Primăria Clujului, se inventează alte scandaluri. În tabăra adversă.

Ion Predoşanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here