Colindătorii
Cu sorcova și plugușorul,
Bat tot satul cu piciorul.
Așteptând apoi tăcuți,
De la gazdă, doi bănuți!
Copii săraci
Nici dulciuri, nici jucării
Nu primesc bieții copii;
Poate-o neașteptată mană,
Din vecini câte-o pomană.
De prostie nu se scapă
Ne cunoaștem de demult,
Le avea și-atunci pe stoc.
Frumusețea a trecut,
Dar prostia…stă pe loc!
Pentru fata de-altă dată
Face dragoste cu ea,
Cheltuiește destui bani,
Dar le face pentru cea
De-acum, patruzeci de ani.
Iubirea aduce și necazuri
Multe bucurii i-au dat,
Fetele urcate-n pat.
Și destule supărări
Ba, chiar și spitalizări.
Sapă anii
A fost bun timpul cu mine,
Am puteri, arăt și bine,
Dar de-o vreme, cam perfid,
La trei zile apare-un rid!
Doi săteni
Ne-ntâlnim adeseori,
Amândoi sunt turnători;
Unu-și toarnă pe gât vinul,
Cel’lalt își toarnă vecinul.
Ion
Simțindu-se plictisit,
S-a înscris într-un partid.
Cum partidu’-era pe val,
A ajuns…baron local.
Alzheimer
Nu e rea nici boala asta,
Că nu-ți recunoști nevasta.
Și oricât te uiți de bine,
Vezi pe alta-n pat la tine!
Pe cale de dispariție
– Mă-nsurai c-o fată mare,
Un amic mă înștiințează.
– Astea-s păsări foarte rare,
Pe la noi…se împăiază.
Dr. Cornel MUNTEANU