Consider că aproape de preocupările zilelor noastre, continuăm seria de prezentări interesante şi în acelaşi timp, captivante, pentru a aduce în atenţia gorjenilor, o figură emblematică din tabloul fascinant al biografiilor prestigioase care au onorat festivitatea intitulată: «GALA PERSONALITĂŢILOR DE ELITĂ ALE ROMÂNIEI. VALORI ROMÂNEŞTI DE ANVERGURĂ MONDIALĂ», desfăşurată la începutul lunii noiembrie 2023, în Sala Filarmonicii «Oltenia» din Craiova, cu prilejul decernării medaliei «Români în elita mondială» şi lansării volumului cu acelaşi titlu, coordonat de către domnul Prof. univ. dr. Dumitru Otovescu, la Secţiunea «Ştiinţă şi Tehnică», o personalitate excepţională, cunoscută şi arhicunoscută care face trimitere la numele Domnului Ing. DUMITRU-DORIN PRUNARIU, Cosmonaut, Membru de onoare al Academiei Române, General-locotenent (rez.), născut la Brașov, în data de 27 septembrie 1952, într-o familie de intelectuali, tatăl fiind inginer de profesie, iar mama profesoară la o școală generală din municipiul cu același nume. Este primul cosmonaut român și al 103-lea pământean din lume care a zburat în spațiul cosmic, înconjurând Pământul, deoarece a efectuat în anul 1981 un zbor spațial de circa 8 zile la bordul navei cosmice «Soyuz-40» și al stației spațiale «Saliut-6», în cadrul programului internațional «Intercosmos», derulat prin infrastructura de pe teritoriul fostei URSS. Este căsătorit din august 1974, cu Crina Rodica Prunariu, o colegă din cadrul Facultății de Inginerie Aerospațială a Universității «Politehnica» din București, ambii având același vis, de a zbura cu avionul, de a fi ingineri într-o fabrică de avioane. Pe soţia sa, cosmonautul a cunoscut-o pe când se pregătea să devină inginer de aviație, ca student în anul al II-lea de studiu, iar Crina în anul întâi, în timpul când România redevenea un nume în industria aeronautică și cele patru fabrici din București, Brașov, Bacău și Craiova așteptau cu nerăbdare noile promoții de ingineri specializați. În perioada studiilor, generalul Aurel Răican, care conducea Aviația Civilă, a considerat că este foarte bine să pregătească viitori piloţi, iar, studenţii să aibă, pe lângă o înaltă pregătire profesională, şi o pregătire practică de specialitate, făcând în perioada practicii de vară, ore de zbor la Aeroclubul României! Soții Prunariu au împreună doi fii: Radu Cătălin, născut în anul 1975 și Ovidiu Daniel, născut în anul 1977, de la care au patru nepoți. Crina și Dumitru-Dorin Prunariu, alături de fii, nurori și nepoți! Amintim că pe 15 iunie 2023, a fost inaugurat, la Brașov-Ghimbav, locul natal al lui Dumitru-Dorin Prunariu, primul aeroport internațional construit în România în ultimii 50 de ani, iar la manșa primului avion oficial care a aterizat aici s-a aflat fiul cosmonautului şi directorul de operațiuni zbor al TAROM, Cătălin Prunariu. Pentru domnul Dumitru Dorin Prunariu, pasiunea pentru zbor și explorarea universului stelar s-a manifestat ca o constantă personală încă din copilărie, când a construit modele de avioane și planoare, deoarece a dorit să devină constructor de mașini de zbor, la vârsta de 17 ani obținând și un premiu republican de echipă la Concursul de creații tehnice «Minitehnicus», cu o rampă telecomandată de lansat rachete, care i-au răsplătit eforturile și aspirațiile cutezătoare.
„De mic copil mi-am dorit să zbor. Închideam ochii și simțeam că plutesc peste munți, văi, descopeream lumi noi!
După absolvirea facultății în anul 1976, la specializarea «structuri aeronautice», Dumitru Dorin Prunariu a lucrat ca inginer stagiar la Întreprinderea de Construcții Aeronautice (IAR) din Ghimbav, iar, în anul 1978, a fost selectat ca membru al echipei de candidați cosmonauți ai României în cadrul programului «Intercosmos», devenind şi ofițer activ al Aviației Militare Române, după numai trei ani, fiind cel mai performant dintre candidați, pentru a deveni primul și deocamdată singurul român care a zburat în spațiu, ceea ce îi asigură un loc meritoriu în conștiința noastră națională. Astfel, în seara zilei de 14 mai 1981, a fost lansată de la cosmodromul «Baikonur» din Kazahstan, nava cosmică «Soiuz-40», avându-i la bord pe colonelul sovietic Leonid Popov, comandant de echipaj, și pe locotenentul major inginer Dumitru Prunariu. Pe data de 15 mai 1981 s-a efectuat joncțiunea cu stația orbitală «Saliut 6», unde se aflau deja doi cosmonauți sovietici, încă din martie 1981. Complexul cosmic cu echipajele la bord trecea de la noapte la zi și invers, de 16 ori în 24 de ore! Tot de atâtea ori, în exteriorul aparatelor cosmice se produceau variații de temperatură de aproape 300 grade Celsius (+150 de grade în zonele luminate de Soare și -150 de grade în timpul trecerii prin umbra Pământului). Prunariu a înconjurat Pământul de 125 de ori, parcurgând 5.260.000 km, cu viteza de 28.000 km/oră, însumând un timp total de zbor de 7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde. Timp de o săptămână s-a lucrat la un număr de 15 experimente științifice românești, din domeniul astrofizicii, prin măsurarea radiațiilor cosmice și verificarea modului de comportare a organismului uman în condiții de zbor cosmic, al tehnologiilor spațiale, a medicinei și biologiei cosmice, când s-au efectuat şi teste psihologice! Ulterior, Dumitru-Dorin Prunariu spunea: „De mic copil mi-am dorit să zbor. Închideam ochii și simțeam că plutesc peste munți, văi, descopeream lumi noi! M-au fascinat întotdeauna abisul albastru, înălțimile infinite! În final, am ajuns să zbor în Cosmos. Visele împlinite sunt ca un cerc de lumină pe trunchiul vieții, o iradiere benefică. În cosmos, universul tău apropiat nu mai este reprezentat de casă, stradă, vecini, ci de însăși planeta natală. Pământul, pe lângă dimensiunea fizică pe care o poți aprecia direct, la adevărata ei valoare și măreție, are și o puternică dimensiune morală. Dintr-un zbor cosmic, te întorci mult mai stăpân pe tine, mai matur, mai apropiat de oameni și de natură, cu o viziune mult mai globală a fenomenelor și activităților terestre. Cu toate că nu ești singur în aparatul de zbor, singurătatea, acolo, sus, e destul de puternică! Te simți dintr-o dată rupt de ambientul tău natural, în care te-ai născut și dezvoltat”, deci, ca să vezi, Doamne, ce cuvinte frumoase pe care le pot preda educatorii în zilele acestea tulburi în care am ajuns ca să trăim prin aşa-zisele principii ale democraţiei neo-liberale de import! După revenirea pe Pământ, Dumitru Dorin Prunariu și-a continuat cariera în domeniul militar şi spaţial, deoarece a fost Inspector Șef pentru Activități Aerospațiale la Statul Major al Forțelor Aeriene (1981-1998), profesor asociat la Facultatea de inginerie Aerospațială, Universitatea «Politehnica» din București (1982-1989), șef al Departamentului Aviației Civile (1990-1991) şi a fost implicat în dezvoltarea programului spațial al României, reprezentând cu cinste țara în cadrul a numeroase organizații internaționale. A participat direct la înființarea «Agenției Spațiale Române» în anul 1991, pe care a condus-o între 1998- 2004, când a inițiat și a încheiat acorduri internaționale importante pe linie cosmică cu «Agenția Spațială Europeană» și «NASA», a contribuit la dezvoltarea colaborării dintre România și alte țări în domeniul spațial. Dezvoltându-și aria de competențe și în alte domenii, Dumitru Dorin Prunariu a absolvit, printre altele, Colegiul National de Apărare (1999) și cursul de ambasadori din cadrul Academiei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe (2004). Dumitru-Dorin Prunariu ne-a înscris în rândul țărilor care participau la explorarea și cercetarea științifică a cosmosului cu propriii cosmonauți, pentru că la acea vreme în prim plan se aflau doar S.U.A. și U.R.S.S. Conform protocolului la nivel de stat, încheiat între România și URSS privind zborul cosmic comun, la încheierea cu succes a misiunii, echipajul comun a fost decorat cu cele mai înalte distincții ale celor două state. Astfel, Dumitru Prunariu a fost decorat cu titlul de «Erou al URSS» și «Erou al României», Leonid Popov primind aceleași titluri ale celor două țări. Experiența acumulată după acest zbor unic a deschis noi orizonturi de viață și activitate pentru cosmonautul român, care a devenit, pe plan mondial, o personalitate de prim rang în domeniul astronautic și în procesul de inițiere ori evaluare a unor programe naționale și internaționale de explorare a spațiului cosmic.
,,În cosmos, universul tău apropiat nu mai este reprezentat de casă, stradă, vecini, ci de însăși planeta natală. Pământul”!
Primul cosmonaut român este unul dintre membrii fondatori, din anul 1985, ai «Asociației Exploratorilor Spațiului Cosmic (ASE), iar, din anul 2010, timp de 6 ani, a deținut funcția de președinte ales al ASE Europa, din 2014 fiind ales și președinte al ASE International. Din anul 1992 reprezintă Guvernul României la sesiunile Comitetului ONU pentru Explorarea Paşnică a Spaţiului Extra-atmosferic (COPUOS), devenind președinte al Subcomitetului Științific și Tehnic al COPUOS (2004-2006) și președinte al intregului comitet (2010-2012). În perioada 2006-2008 a asigurat funcţia de director al Oficiului Român pentru Stiinţă şi Tehnologie de pe lângă Comisia Europeană, Bruxelles. În anul 2012, a fost numit unul dintre cei 15 membri ai Grupului de experți guvernamentali cu privire la transparența spațiului extra-atmosferic și măsuri de consolidare a încrederii (TCBM), instituit printr-o rezoluție a Adunării Generale a ONU, iar, în 2018 a fost numit unul dintre cei 25 de membri ai Grupului de experți guvernamentali privind măsuri practice suplimentare pentru prevenirea unei curse a înarmărilor în spațiul extra-atmosferic, instituit de Adunarea Generală a ONU. Cosmonautul român a fost, de asemenea, membru al grupului de lucru care a elaborat un raport privind Securitatea spațială pentru Europa în cadrul Institutului European de Studii de Securitate (EUISS), publicat în 2016! Din 2014 până în 2017, a fost vicepreședinte al Comitetului pentru relații internaționale al Agenției Spațiale Europene (ESA), continuând să fie reprezentantul României în cadrul acestui comitet. Activităţile ilustrului nostru compatriot sunt mult mai multe decât cele inserate în acest articol, iar, ca o recunoaștere a meritelor sale în promovarea internațională a studiului asteroizilor cu potențial de impact cu Terra și implicarea în activitatea mai multor instituții pe această linie, inclusiv la nivel ONU, în anul 2017 «Uniunea Astronomică Internaţională» a decis ca numele lui Dumitru Dorin Prunariu sa fie dat unui asteroid din centura principală de asteroizi ai Sistemului Solar, asteroidul numindu-se «10707 Prunariu», aşa că aflându-se într-o permanentă competiție cu sine și cu provocările schimbărilor tehnologice actuale, Dumitru Dorin Prunariu și-a perfecționat pregătirea profesională, inclusiv prin susținerea unui doctorat în domeniul dinamicii zborului spațial (1999). De asemenea, este coautor al mai multor cărți privind tehnologia spațială și zborul spațial şi a publicat numeroase lucrări științifice prin care desfășoară o intensă activitate de promovare publică a activităților spațiale prin articole, conferințe, emisiuni radio și TV, întâlniri cu elevi și studenți. În încheiere, să spunem că în anul 1978, după selecționarea în calitate de candidat cosmonaut, Dumitru Dorin Prunariu a devenit ofițer în cadrul Forțelor Aeriene Române, fiind detașat în anul 1998 la ministerul cercetării pentru a ocupa funcția de președinte al Agenției Spațiale Române, apoi la Ministerul Afacerilor Externe, pe perioada cât a ocupat funcția de ambasador al României în Federația Rusă. A trecut în rezervă în anul 2007, are gradul de general-locotenent (ret.) şi este cetățean de onoare al mai multor orașe din România și Doctor Honoris Causa al mai multor instituții de învățământ superior din ţară şi din străinătate!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
