Am purces a mă ocupa în materialul de faţă, după ce am prezentat cele două mari sportive de sorginte gorjenească, de această dată, ca să aduc în faţa dumneavoastră un veritabil heruvim al naiului românesc, înscris la Secţiunea «Artă şi literatură», un artist pe jumătate gorjean, un mare maestru care cochetează cu genialitatea, un trubadur al veacului care se înscrie la loc de frunte în suita biografiilor prestigioase care au onorat festivitatea intitulată: «GALA PERSONALITĂŢILOR DE ELITĂ ALE ROMÂNIEI. VALORI ROMÂNEŞTI DE ANVERGURĂ MONDIALĂ», desfăşurată la începutul lunii noiembrie 2023, în Sala Filarmonicii «Oltenia» din Craiova, cu prilejul decernării medaliei «Români în elita mondială» şi lansarea volumului cu acelaşi titlu, coordonat de către domnul prof. univ. dr. Dumitru Otovescu! L-am cunoscut îndeaproape şi în detaliu pe Gheorghe Zamfir, cu prilejul acordării titlului academic de «Doctor Honoris Causa» şi după aceea de «Doctor Honoris Causa Magna Cum Laude» al Universităţii «Constantin Brâncuşi» din Târgu Jiu, când am realizat chiar un interviu, de aceea, cred că sunt îndreptăţite şi aprecierile domnului prof. univ. dr. Dumitru Otovescu, cel care a scris cartea: «UN MIRACOL ROMÂNESC: GHEORGHE ZAMFIR», în pofida faptului că maestrul Gheorghe Zamfir a reușit să intre în Uniunea Compozitorilor din România, abia în anul 2000, la vârsta de 59 de ani, după mai multe demersuri care au fost ignorate de către insensibilele autorităţi!
Prin creaţia sa muzicală și prin întreaga biografie artistic este o identitate naţională
GHEORGHE ZAMFIR este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, oltean, după mamă, Elisabeta Zamfir, (care s-a născut în Hurezanii de Jos din judeţul Gorj), și dâmboviţean, după tată, Tudor Zamfir, (care a văzut lumina zilei în Găești) şi se poate spune că a dobândit, prin creaţia sa muzicală și prin întreaga biografie artistică, o identitate naţională, pe care a ridicat-o la rangul de valoare inconfundabilă în patrimoniul cultural al umanităţii, așa cum a reușit prin sculptură, geniul creator al lui Constantin Brâncuși! Marele vrăjitor al naiului s-a născut în data de 6 aprilie 1941, în oraşul Găești, fiind botezat cu numele de Gheorghe și constituind cel de-al doilea fiu al familiei Zamfir. În anul 1994 s-a căsătorit, la Paris, cu franțuzoaica Marie Noelle, de care a divorțat în 2010, fără a rămâne cu ceva din ceea ce agonisise o viață, până la vârsta de aproape 70 de ani. După 5 ani, destinul i-a adus-o în cale pe tânăra și șarmanta Nicoleta Beca, o talentată și frumoasă solistă de muzică populară, cu care s-a căsătorit din anul 2015, tânăra soţie având un rol major în organizarea vieții de familie. Aceasta a pus ordine în viața civilă și în chestiunile de natură administrativă ale Maestrului, asumându-și gestionarea provocărilor cotidiene și a problemelor de impresariat artistic, față de care Maestrul nu a dovedit predilecție. Se îngrijește de sănătatea soţului și de pregătirea contractuală a spectacolelor! Din copilărie, Gheorghe Zamfir dorea să cânte la acordeon, văzând o fetiță orbă, dintr-un mic taraf întâlnit pe străzile Bucureștiului, într-o iarnă grea, prin imaginea care l-a fascinat la vârsta de 4 ani. Studiile primare și generale le-a absolvit în localitatea natală Găeşti, iar în 1955, la vârsta de 14 ani, tatăl său îl înscrie la Școala de Muzică nr. 1 din București, astăzi Liceul de Muzică «Dinu Lipatti», cu intenția de a studia acordeonul, dar este acceptat la clasa de nai a profesorului Fănică Luca, unde demonstrează o abilitate extraordinară pentru acest instrument. În 1961 se înscrie la Conservatorul de Muzică «Ciprian Porumbescu» din București, absolvit cu o dublă specializare, în Pedagogie (1966) și în Dirijorat pentru cor și orchestră (1968). Pe 24 martie 2005, susține doctoratul, obținând calificativul «summa cum laude» cu teza intitulată: ,,Naiul – geneză, evoluție și semnificație», coordonată de prof. univ. dr. Gheorghe Oprea. În 2018 este numit Director Onorific pe viață al «Centrului Internaţional de Schimburi Academice al Naiului» de la Conservatorul de Muzică din Xian-China, iar, de Ziua «Culturii Române», în 2022, a primit Ordinul «Steaua României», acordat de președintele Klaus Johannis, pentru întreaga contribuție în muzica universală și în promovarea muzicii românești. După obţinerea succesului naţional, prin două albume editate în anii 1966 și 1968, urmează faima mondială, începând cu anul 1970, prin susţinerea a 45 de concerte la Teatrul «Le Vieux-Colombier» și la Teatrul «Gaîte – Montparnasse» din Paris. În anul 1969, Marcel Cellier îl invită în Elveţia, iar într-o după-amiază îl ia cu el la biserica din Cully, după un vis premonitoriu al Maestrului, în care se visează cântând cu orga într-o catedrală unde are loc pentru prima oară acest eveniment. Toată seara s-a înregistrat, rezultatul fiind uluitor! Astfel s-a născut ideea concertelor de nai și orgă, iar, imediat, elveţianul a organizat un program de doine românesti, program care mai târziu i-a facut pe cei doi interpreţi celebri în întreaga lume. Începând cu anii ’70, Gheorghe Zamfir decide să se întoarcă la o formă acustică mai simplă şi aduce lângă el câţiva muzicieni, dând naștere tarafului de concert pe scenă. În anul 1973 cucereşte întreaga audienţă prezentă în faţa scenei de la «Olympia», după care începe un turneu mondial din America de Sud în Japonia, din Australia în Scandinavia, din Noua Zeelandă în S.U.A. și Canada, unde farmecă lumea cu sunetele miraculosului său nai. Pentru Nai, Maestrul Zamfir a ales lemn de bambus în care introduce ceară naturală de albine pentru a-l acorda într-un mod foarte personal, iar apoi magia începe. Astfel, naiul tradițional cu 20 de tuburi din mâinile sale, a devenit succesiv, nai cu 22 de tuburi, apoi nai cu 25, 28 și 30 de tuburi, iar, datorită sunetelor ajustate în registrul grav, a reușit să abordeze un repertoriu mai larg în diferite genuri muzicale.
Identitatea naţională ridicat-o la rangul de valoare inconfundabilă în patrimoniul cultural al umanităţii
În paralel, Gheorghe Zamfir a compus mai mult de 300 de lucrări pentru nai și orgă sau pian, muzică de cameră și orchestră simfonică, muzică sacră pentru orchestră și cor şi a înregistrat mai mult de 200 de albume din care a vândut sute de milioane de exemplare pentru care a obținut mai mult de 120 de discuri de platină și de aur. În anul 1972, ca urmare a concertelor susţinute și a imensului succes de care s-au bucurat, Gheorghe Zamfir primește medalia de «Cavaler al Belgiei» și apoi «Medalia de Bronz» a Ducesei de Luxemburg, pentru ca în anul următor să primească «Ordinul de Ofiţer al Franţei» și «Ordinul Meritul Cultural Francez». În anul 1976, Gheorghe Zamfir intră pe locul patru în topul celor mai bune zece melodii din Anglia, cu «Doina de jale». Din anul 1982 a fost nevoit să suporte o lungă perioadă de exil din România, din cauza restricţiilor autorităţilor ca urmare a dedicării în public a cântecelor sale Lui Dumnezeu în sala Ateneului Român, în timpul celor trei concerte, fiind inclus, pe nedrept, pe lista unei așa-zise secte transcendentale. Are turnee în toată lumea, dar alege Montrealul ca loc al exilului său de opt ani. Gheorghe Zamfir s-a bucurat, prin arta sa muzicală, de un succes mondial fără precedent şi a susţinut concerte în faimoase citadele artistice ale lumii, precum legendarele săli «Carnegie Hall» din New York, «Royal Albert Hall» din Londra, «Olympia» din Paris și în altele din Shanghai, Tokio și Cape Town. A fost primit de însăși împărăteasa Japoniei și de șefi de stat din întreaga lume, a fost invitatul lui David Letterman și al lui Johnny Carson și s-a bucurat de apreciere pentru arta sa chiar și din partea Papei Ioan Paul al II-lea, fiind invitat de trei ori la Vatican, primind chiar de două ori Medalia Papală, iar a treia oară a fost solicitat să înregistreze un disc de muzică sacră, care să conţină opt compoziţii ale maestrului. În anul 1988, Gheorghe Zamfir a fost primul artist care a cântat în messa privată a Papei, obţinând și două medalii ale Universităţii «Don Bosco» din Roma. A compus şi a interpretat coloane sonore la o serie de filme, iar, de-a lungul carierei a colaborat cu muzicieni de top precum: James Last, Andrea Bocelli, Ennio Morricone, Lawrence Foster, André Rieu, Nana Mouskuri, Enrico Macias şi alţii. Marele artist a obţinut 25 de discuri de Aur și Platină în Canada, 4 Discuri de Aur în Africa de Sud, 4 Discuri de Aur în Australia, 4 Discuri de Platină în Noua Zeelandă, în total 120 de Discuri de Aur și de Platină obţinute într-o carieră de 57 de ani și 62 de ani de muzică. (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA
