FURTUNĂ LA PALAT

574
colaboratoriTeleviziunea română trasmite de o bună bucată de vreme două filme sud coreene, în seriale, de o extraordinară valoare istorică, socială, politică şi, de ce nu, artistică: „Giuvaierul Palatului „(transmis anterior în 54 episoade) şi „Furtună la Palat”( în curs de transmitere, 77episoade).
Istoria acestor îndepărtate locuri vorbeşte de un teritoriu peninsular din cele mai vechi timpuri, iar numele s-ar datora dinastiei Goreyo începând cu anul 918, până în 1258 când cade în mâinile mongolilor şi apoi stăpânit de manciurienii chinezi. A trecut din 1895 sub protectorat japonez şi apoi anexată de aceştia. (În foto: prinţul Jeongio şi Song Yeon prietena din copilărie şi apoi iubita prinţului).

Teritoriul eliberat de ruşi şi americani (nordul şi sudul) se proclamă în 1948 Republica Coreea, dar în acelaşi an izbucneşte războiul coreean nord-sud care a durat până la armistiţiul din 1953.
Cele două filme menţionate aparţinând Coreii de Sud au menirea de a dezvălui o lume asiatică în toată valoarea sa, cu oamenii şi preocupările lor, cu frumuseţea şi gingăşia tineretului, cu educaţia în cultul muncii din diferitele sectoare, în lupta cu sărăcia şi durerea oamenilor simpli, în contrast cu palatele regilor Seongiong, Yesonsan-gun, Jungiong, între anii 1494 şi 1544.
Fizionomii aparte şi ţinute vestimentare aproape stas, în funcţie de demnităţile palatului, coreenii despre care, în anii de după al II-lea război mondial, se spunea că trăiesc într-o sărăcie lucie, sunt azi modele de viaţă, demne de apreciat în lumea largă.
Din ambele seriale aflăm aspecte dramatice ale luptei pentru supremaţie, pentru, dominaţie, lupte ţesute cu intrigi neruşinate, cu conspiraţii şi crime ale unor oameni demascaţi de propia lor fizionomie, răspândind groază şi teamă de moarte la tot pasul. Regina Yen, mama regelui Yeonsan este otrăvită de un grup din garda imperială, Park Myeong-I ( mama lui Jang Geum- fetiţa orfană care va ajunge medic de renume la palatul regal), Sado, tatăl prinţului moştenitor, condamnat la moarte de însuşi bunicul celui de al XXII-lea rege al dinastiei Joseon-Jeongjo, împăratul Lee Sun, complot din care făcea parte chiar împărăteasa, datorită unor intrigi din suita palatului.
O înduioşătoare prietenie va distinge telespectatorul la cei trei micuţi; Jeongjo, viitorul rege, Dae tipaSu devenit ofiţer în garda regală şi Song Yeon de care se va îndrăgosti Majestatea sa — relaţie de-a dreptul emoţională şi de neîntrecută frumuseţe morală. (Motivul este reluat cu aceeaşi intensitate din”Giuvaerul Palatului”, relaţia regelui cu Jang Geum.( În foto).
Vedem în aceste seriale oameni cu calităţi deosebite, legaţi trup şi suflet de popor, lideri înăscuţi, capabili să pună capăt oricăror tendinţe de crimă, hoţie, vicii. Trândăvie sau nesocotitori de legi şi datini. Personalităţi de o mare anvergură intelectuală şi morală, serioşi şi respectuoşi şi dornici de linişte şi pace. Oameni cutezători, novatori, preocupaţi de economie, construcţii, de învingerea unor prejudecăţi privind rolul femeii în societate, egalitatea în datorie şi drepturi. Aş menţiona aici apogeul artelor: remarcabila construcţie a fortăreţei Hwaseong, arta culinară, instrucţia militară, organizarea pieţelor de desfacere şi câte altele.
Având în vedere că „Furtună la Palat” este abia la jumătate, îmi exprim nădejdea ca mulţi iubitori ai frumosului şi utilului din artă vor găsi timp şi pentru acest serial de luni până vineri, pe programul Tv 1 de la orele 17,10, sorbind cu nesaţ din frumuseţile naturale şi umane ale acestor îndepărtate meleaguri coreene.
Prof.Gheorghe Lungan

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here