Ce-i drept, comuna Peştişani are norocul imens că, prin „Hobiţa – vatra geniului”(cum a numit-o inspirat marele ziarist Ilie Purcaru, în anul 1973, într-un celebru reportaj, intitulat astfel şi ilustrat de subsemnatul, din revista Flacăra, condusă de poetul şi gazetarul Adrian Păunescu) l-a dat lumii pe artistul Constantin Brâncuşi, creatorul sculpturii moderne universale.
Şi tot comuna Peştişani mai are şansa că l-a avut ca primar vizionar pe col(r) Nicolae Ciolacu, acela care a înfiinţat Fundaţia Cultural-Ştiinţifică „Casa Brâncuşi-Hobiţa”, înainte de anul 2000. An în care domnia sa şi-a încheiat mandatul, nu înainte de a organiza, mai ales prin fundaţia pe care-a creat-o, şi parţial cu sprijinul primăriei Peştişani singura Întâlnire a Fiilor Satului în anul 1999.
Cu bune şi cu rele, la sfârşit de preşedinţie
Extrem de meticulos, cum îi stă bine unui brav colonel în rezervă al armiei române, Nicolae Ciolacu, fost şi primar al comunei Peştişani, timp de un mandat, a ţinut să anunţe în presă adunarea generală a membrilor Fundaţiei. În acel mandat, în anul de graţie 1999, a avut loc şi singura întâlnire a Fiilor Satului, prilej cu care s-au strâns toţi cei plecaţi în lume de pe meleagurile binecuvântate de Dumnezeu să-şi caute şi realizeze un rost. Prin Fiii Satului i-am numit pe cei din toate satele aparţinătoare comunei Peştişani: Brădiceni, Frânceşti, Boroşteni, Gureni, Seuca şi, bineînţeles, Peştişani. Din start, domnia sa a mulţumit celor prezenţi ieri, la adunarea generală ce a avut loc în sala de şedinţe a Consiliului Local Peştişani. Deci în sediul primăriei, gazdă bună şi care l-a onorat pe fostul primar Nicolae Ciolacu, preşedintele în exerciţiu al fundaţiei până duminică. Cu mult tact, Nicolae Ciolacu a recunoscut că a făcut ceva – la loc de cinste fiind acea memorabilă întâlnire a Fiilor Satului din 1999, a mai organizat şi pus pe picioare Obştea Peştişani, şi a prezentat o informare privind situaţia actuală a Fundaţiei „Casa Brâncuşi-Hobiţa”, după care s-a trecut la aprobarea numeroaselor adeziuni şi, deci, la primirea de noi membri. Firesc, domnul preşedinte Nicolae Ciolacu nu s-a declarat mulţumit total de activitatea depusă. Mi-a mers la inimă doleanţa domniei sale: „Ce-a fost, a fost. V-aş ruga să ne concentrăm de acum înainte numai asupra viitorului. Să facem mai mult bine de azi încolo!” S-a păstrat un moment de reculegere în memoria celor dispăruţi de la ultima adunare generală, apoi s-a trecut la alegerea noului Comitet Director şi a noului preşedinte al fundaţiei. Plus capitolul diverse şi prima şedinţă a noului Comitet Director al Fundaţiei. Atât chestorul(r) Constantin Codiţă, câr şi subsemnatul i-am adus elogii binemeritate preşedintelui Nicolae Ciolacu, fără de care astăzi nu exista fundaţia. Mai ales că, în virtutea noilor reglementări, a înfiinţa acum o fundaţie ar însemna o investiţie şi un capital pe care nu am fi în stare să le avem. Conform noilor reglementări, la o înfiinţare s-ar impune existenţa în fundaţie a cel puţin 70 de salariaţi plătiţi cu tot atâtea salarii minime pe economie. Şi tot de numele ex-primarului Nicolae Ciolacu, devenit între timp un pensionar, se leagă construcţia unui Cămin Cultural la Peştişani. Ce-i drept doar până „la roşu”, întrucât n-au mai fost fonduri, iar următorul primar, Florin Pavel, n-a reuşit să-l termine mai ales că a investit într-o sală de sport, într-un teren de fotbal – nu mai puţin de aproape 4,5 miliarde de lei vechi fără să se fi săpat măcar o groapă sau să se fi dat o lopată! Dar construcţia se va face, probabil, sub mandatul unui viitor primar. Eu însumi l-am auzit pe inimosul domn Nicu Corâci, din Boroşteni, că are doi prieteni ce ar dori să fie sponsori ce se oferă ca în doi-trei ani să finalizeze investiţia numită Cămin Cultural. Culmea ironiei, deşi comuna Peştişani nu are cămin cultural funcţional se poate „lăuda” că plăteşte cu bani buni şi cu carte de muncă un Director, în persoana valorosului interpret de muzică populară Constantin Dodo Lătăreţu. Mai cunoscut din emisiunile de radio şi televiziune, dar mai ales pentru repertoriul său cântat pe la urechile fine ale autorităţilor locale la petreceri, la nunţi şi la botezuri. Unde, bănuim, cântă pe alţi bani decât aceia de pe ştatul de plată ca director de Cămin Cultural inexistent. Totuşi, fostul primar Nicolae Ciolacu a fost recompensat de Consiliul Local Peştişani, la propunerea primarului actual, Florin Pavel, cu binemeritatul titlu de Cetăţean de Onoare al comunei Peştişani. Înainte de a se trece la alegerea noului Comitet Director şi a noului preşedinte al CD şi al fundaţiei, preşedintele încă în exerciţiu – Nicolae Ciolacu – le-a mulţumit colaboratorilor săi din vechiul Comitet Director: Silvestru Tivig – vicepreşedinte, Vasile Brânzan, ing. Ion Susanu, prof. Petre Cornoiu, prof.univ.dr. Moise Bojincă – acela care a dus greul elaborării Statutului fundaţiei şi al înregistrării ei la tribunal, Sever Pavel, Jean Ion Brâncuşi şi a lui Constantin Codiţă, şi el printre cei 43 de membri.
Noi membri, noi cotizanţi şi alegeri corecte
Evident, nu au fost observaţii sau obstrucţii în privinţa noilor adeziuni. Vechiul Comitet Director şi vechiul preşedinte fondator Col(r) Nicolae Ciolacu, au fost eliberaţi şi felicitaţi pentru activitatea depusă, trecându-se la alegeri. Noul Comitet Director îl are ca preşedinte, ca şi Fundaţia „Casa Brâncuşi-Hobiţa” pe prof. univ. dr. Moise Bojincă, ales în unanimitate. Vicepreşedintele cel nou este ing. Ion Susanu, care-a întrunit mai multe voturi decât contracandidatul său prof. Petre Cornoiu. Din Comitetul Director mai fac parte Col(r) Nicolae Ciolacu – secretar, Ion Predoşanu, Silvestru Tivig şi Constantin Codiţă.
Noul CD, la fapte!
Într-o şedinţă fulger a noului Comitet Director proaspăt ales s-au hotărât, între altele: Editarea Monografiei comunei Peştişani şi organizarea unei noi întâlniri a Fiilor Satului. Extrem de activul chestor(r) Constantin Codiţă a şi demarat, în frunte cu Col(r) Vasile Arimia, fost director al Arhivelor Statului, întocmirea unei monografii a comunei Peştişani. Ar mai fi de completat cu părţile referitoare la satele Peştişani, Frânceşti şi Seuca, la personalităţile proeminente născute pe meleagurile lui Brâncuşi, aparţinătoare comunei Peştişani. Întâlnirea Fiilor Satului se va ţine anul viitor – 2012, iar monografia rămâne şi este în lucru. Se vor face propuneri ca această fundaţie non profit, apolitică şi neguvernamentală să-şi aibă sediul său, probabil cel oferit de Nicolae Nicolcioiu, preşedintele Comisiei de Cenzori, nou ales şi el. Ca buni colegi ai Comisiei de Cenzori îi mai are pe Grigore Brâncuşi, din Hobiţa, fost inspector şi pe fostul vicepreşedinte, din mandatul anterior, Sever Pavel. La final, să-i dorim „vânt la pupa” noii conduceri a Fundaţiei „Casa Brâncuşi-Hobiţa”, care aşa cum a propus preşedintele prof. univ. dr. Moise Bojincă va organiza în anul 2012 manifestări Omagiale cu ocazia împlinirii a 55 de ani de la ridicarea la Ceruri a celui care este simbolul spiritualităţii noastre şi dă numele fundaţiei – Titanul de la Hobiţa – Constantin Brâncuşi. Vom merge, în număr cât mai mare, la Cimitirul Montparnasse din Paris, aşa cum s-a mai petrecut şi în anul 2007.
Ion Predoşanu
