FOCURI PESTE ZĂPEZI – Calea Zorilor – De Sfântul Trifon, 1 februarie 2011, ediţia a XIX-a – Văianu – Ciuperceni, Gorj

Deşi am ajuns pe dealul din Văianu, comuna Ciuperceni, furat de cel mai bun şofer, poet, profesor şi Director General al Şcolii Populare de Artă Târgu Jiu, furat de la Peştişani, nu regret.

Însoţit de hâtrul artist fotograf Vasi Pleşa, drumul fu parcă mai scurt şi tot plin de gropi. Mai ales între Peştişani şi Brădiceni, dar şi până la Drăgoieşti, sat absorbit până la desfiinţare de fosta plasă brădiceneană. Am salutat din mers Teleştiul care-a dat şi poeţi, unul era chiar la volan, dar şi preoţi minunaţi. Acolo, ce să vezi? Lume multă, dar oameni mult mai puţini ca anul trecut. La ediţia precedentă a sărbătoririi de suflet pitrocită de doctorul de suflete şi poetul Doru V. Fometescu. Preotul paroh băştinaş Dumitru Giurescu şi Preotul iconom Alexandru Eugen Cornoiu, de la Parohia Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel Târgu Jiu, făceau cu har slujba de pomenire cuvenită. În jurul unei Troiţe încercuită de săteni. Nici sămânţă de primar ori viceprimar, ocupaţi cu cele lumeşti în zi de sărbătoare. Lăsată nu de izbelişte, ca în cazul domniilor lor prea ocupaţi cu vândutul iluziilor între alegeri, ci în seama Fundaţiei Culturale „Dăruie vieţii farmec”, preşedinte Doru V. Fometescu. Ei dăruiesc doar taxe şi impozite, din ce în ce mai mari. Mai existau şi oameni de cultură – Viorel Surdoiu, pe Viorel Gârbaciu era să-l uit, Alexandru Băluţă, Col(r) Ion Gociu, alias prozatorul memorialist Mugurel Pădureanu-Coarba, ziarişti şi oameni de televiziune pe care nu-i mai pomenesc, spre a nu vă încărca memoria, elevi şi profesori, în frunte cu directorul Şcolii Generale Ciuperceni, distinsa profesoară Mihaela Crăciunescu, colege şi colegi ai domniei sale. Pare-se, şi o sămânţă de consilier comunal.

Lansări de cărţi şi reviste

Prima foaie dată oricărui suflet participant fu PROSENS, de care-am amintit şi ieri în Gorjeanul, risipită cu dărnicie şi epuizată precum pâinea caldă, de data asta o pâine spirituală. Avându-l ca redactor şef pe Preotul iconom Al. E. Cornoiu, autorul unei minunate cărţi, desigur, şi ea dăruită celor care le făcea trebuinţă – PERFECŢIUNI EPISCOPALE ÎN CREŞTINISM”. Cine va veni la ediţia a XX-a, la anul, va primi o cu totul altă carte scrisă cu har de părintele octogenar(scuzaţi rima!).

S-a ţinut un moment de reculegere pentru Gheorghe Băjmatără, s-a lansat volumul „Din Văianu la Toronto”, scris de maestrul Ion Gociu, bijuteria poetică „Focuri peste zăpezi” de Doru V. Fometescu, pe care-am scăpat-o, şi „Revista Jiului de Sus”, editată de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, având drept copertă o minunată fotografie peisaj de iarnă “marca” Doru Dădălău.

Agapă creştină cu lăutari

Ca un staroste al lăutarilor de pe întreg teritoriul judeţului Gorj, poetul sobru şi cu pălărie originală Viorel Gârbaciu îi ştia cel mai bine pe muzicanţi. Şi nu erau puţini şi nici instrumentele lor cărate până-n dealul Văianu, unde cu peste un secol în urmă fusese un cimitir. Apăi, dacă-i aşa, de sărbătoarea Sfântului Trifon s-a cântat şi pentru sufletele morţilor. Frumoasa agapă creştină a fost cu lăutari din Pârâul de Pripor – Godineşti şi gospodarii satului care-au aprins focuri. Eu nu le-am fotografiat pe toate. Să tot fi fost vreo cinci.

În programul manifestării mai existau gospodari care fierb ţuică şi vin, rapsozi de la Şcoala Populară de Artă Târgu Jiu. Cum nu am ochelari de distanţă, nu le-am dibuit pe toate astea. După miros, pot să jur că ţuica fiartă n-a existat. Şi nici vinul, dar a fost bun şi nu merita stricat. Întrucât producătorul vinului vorbea că-i din ananas şi italiană. Îi părea că l-a tras prea repede din putină şi a ieşit un sângele Domnului, dar de nu se grăbea, ar fi pătat în negru şi nu în roşu. Aşa cum i-ar fi plăcut marelui absent, poetul Ion Popescu Brădiceni. Care, generos, s-a sacrificat şi mi-a dat mie şansa unui loc în autoturismul Gârbaciului Viorel. Aşa că, sărbătoarea Sfântului Trifon l-a prins pe ogoarele Universităţii „C. Brâncuşi” din Târgu Jiu. Aşa, ca să vadă ce păţesc aceia care au învăţat carte!

Satul fără primar şi fără ştampile!

La sărbătoarea de pe dealul Văianu, curioşii au putut vedea numai un fost primar. Pe Mircea, fratele doctorului Doru V. Fometescu. Şi singurul gospodar care-a băgat mâna-n buzunar şi a pus ceva pe masă. Pe singura masă de pe deal. Câtă dreptate avea managerul cultural Viorel Gârbaciu: „Lumea-i săracă, supărată, geru-i ger. Dar, nea Ioane, tot sărăcia i-a ţinut acasă!”

Ne-am mai dus, invitaţi de gazde să vedem o şcoală generală modernizată. O ştiam, dar i-am făcut hatârul insistentului din Ciuperceni. La final, haideţi „în mers” să vedeţi şi Primăria Ciuperceni. Cam fără lume şi fără ştampile. Primarul şi viceprimarul aveau motive să fie „pe teren”. Ba, după unii, să facă recensământul. Ori, după alţii, să aplice o hotărâre judecătorească. Cu chiu cu vai, a apărut viceprimarul. Că directoarea Căminului Cultural Ciuperceni nu avea nici ea măcar sămânţă de ştampilă.

Final apoteotic

Lângă colina de lângă Biserica monument istoric (1737), într-o comună din Uniunea Europeană – Ciuperceni, judeţul Gorj, cu participarea unor oameni de suflet creştin şi fără politicieni de doi lei s-a petrecut un eveniment deosebit. Să-i zicem comunitar, ca-n program ar fi prea de tot. Nu, a fost minunat şi apoteotic!

Vasi Pleşa şi Ion Predoşanu