FMI strigă după măsuri de austeritate, dar tace când vine vorba despre cauza acestora

229

fmiConform agenţiei de presă Agerpres, se poate observa o schemă similară în ultimul set de recomandări ale FMI pentru abordarea crizei economice.

 

Impactul majorităţii propunerilor FMI va fi reducerea beneficiilor de care se bucură angajaţii obişnuiţi. Schimbările propuse în materie de reglementări ale pieţei muncii vor slăbi probabil puterea de negociere a angajaţilor, ducând la reduceri salariale. Mai mult, reducerea cererii, datorată măsurilor de austeritate, va lăsa alte milioane de oameni şomeri, lipsindu-i de venit şi slăbind puterea de negociere a celor care încă mai lucrează.

În condiţiile în care FMI cere reduceri ale subvenţiilor guvernamentale pentru sănătate, pensii şi alte servicii publice precum şi relaxarea reglementărilor care asigură securitatea locului de muncă, oamenii ar trebui să se întrebe de ce să aibă încredere în FMI şi unde era acesta atunci când bula imobiliară din SUA şi din alte părţi se umfla primejdios, scrie ziarul britanic The Guardian.

Era uşor să-ţi dai seama de bulele imobiliare şi de faptul că spargerea lor va avea consecinţe devastatoare pentru economie. Economiile nu se adaptează uşor la o pierdere de bogăţie care în anumite cazuri depăşeşte 50 la sută din PIB.

Adevăraţii economişti ştiu acest lucru, însă se pare că aceia de la FMI nu o ştiau sau dacă o ştiau, nu au crezut că merita să spună ceva.

În timp ce FMI strigă acum după măsuri de austeritate, el nu se deranjează să spună prea multe despre bulele care au dus la această situaţie. Istoricul FMI ne dă un motiv nu doar să punem sub semnul întrebării competenţa instituţiei ci şi motivaţiile sale. La sfârşitul lui 2001, Argentina a avut probleme cu plata datoriei, înfuriind FMI-ul. Înainte de aceasta, Argentina fiind copilul model al FMI, ale cărui măsuri le-a îmbrăţişat cu sârg. Prognozele de creştere ale FMI indicau în mod clar schimbarea de atitudine vizavi de Argentina.

După ce a apărut problema incapacităţii de plată, FMI a devenit superpesimist, prevăzând rate de creştere mai mici decât era realitatea. Este greu de explicat această schemă de erori în alt mod decât printr-o motivaţie politică.

Băncile centrale precum Banca Centrală Europeană, Banca Angliei sau Rezerva Federală Americană ar putea pur şi simplu achiziţiona şi deţine cantităţi mari din datoria guvernamentală. Aceste bănci centrale ar putea garanta că nu există probleme de solvabilitate, prin punerea la dispoziţie a unei pieţe pregătite pentru datoria guvernamentală şi că nu se formează poveri la nivel de dobândă. Însă acest lucru nu este în toate cazurile realizabil. Este dureros să vezi aceste chemări la austeritate venind din partea FMI. Potrivit ziarului britanic The Guardian, această instituţie se distinge nu doar prin istoricul ei sumbru de impunere a unor politici economice nefuncţionale ci şi prin beneficiile uriaşe pe care le acordă economiştilor ei. Conform programului de pensionare al FMI, mulţi dintre angajaţii acestui organism se pot retrage din activitate pe la 50 de ani, cu nişte pensii de şase cifre.

Daniela Scafeş

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here