„Biserica Domnească” din Târgu-Jiu, monument istoric şi de artă monumentală de mare însemnătate din România, care datează din 1523 şi se păstrează ca o construcție nouă, din zid, din 1749, cu pictură din 1779, modificată de pictorul Mişu Pop în 1855 şi de pictorul Iosif Keber în 1939, prezintă în tablourile, din firidele ei exterioare, figuri ale unor filosofi, savanți, sibile şi sfinţi creştini de rezonanță în cultura universală. Prezența portretelor de filosofi, savanți şi sibile pe exteriorul unui monument cultic este obișnuită, de aceea este cel puţin interesantă pentru oricare privitor al Bisericii-catedrală de la Târgu-Jiu.
Pictura exterioară cu figuri de filosofi şi sibile a atras atenţia asupra „Bisericii domneşti”-catedrală din Târgu-Jiu a marelui savant şi cărturar roman Nicolae Iorga (1871-1940), încă din anul 1921, când a venit în oraşul de reşedinţă al Gorjului să organizeze sărbătoarea națională „Centenarul revoluției române condusă de Tudor Vladimirescu” (1821-1921) şi a aflat că, la reparațiile generale ale monumentului, din 1902, s-a renunțat la restaurarea picturii acestor figuri din firidele exterioare, acoperindu-se cu un strat de tencuială. Îndemnul lui Nicolae Iorga a fost să se revină la păstrarea nealterată a tablourilor acoperite cu tencuială, pentru a fi restaurate de profesioniști şi a le reda frumusețea de odinioară.
La următoarea restaurare a construcției şi picturii murale ale „Bisericii Domneşti”, din 1932-1933, după proiectul arhitectului I. Atanasescu, s-a revenit la forma bisericii pictată de braşoveanul Mişu Pop în 1855 şi s-a renunțat la stratul de tencuială de pe portretele din firidele exterioare ale monumentului, amânându-se restaurarea tuturor figurilor de filosofi, savanți, sibile şi sfinţi până la împrejurări favorabile.
A fost scoasă la vedere, în 1933, pictura de exterior a Bisericii Domnești, realizată de Mişu Pop (alias Mihail Popescu) în 1855 (-1860), care, la rândul său, acoperise pictura din 1779 a refacerii din zid a monumentului târgujian, urmând să se realizeze un nou proiect de restaurare a figurilor din firidele exterioare.
Restaurarea picturii dezvelite din exteriorul Bisericii-catedrala de la Târgu-Jiu s-a făcut în anii 1939-1940, după un plan de lucru al pictorului I. Mihail, delegat al Comisiei Monumentelor Istorice de la nivel național, de către recunoscutul pictor profesionist de pictură bisericeasca Iosif Keber, din Târgu-Jiu, care realizase până atunci pictura murala la peste cincizeci de obiective cultice, în câteva zeci de mii de metri pătrați, de-a lungul câtorva decenii, în țară şi în străinătate.
Iosif Keber a scos din firide opt portrete de figuri pictate şi le-a încrustat materialul pe pereții din tinda bisericii, lăsând nealterate în unele firide, dinspre nordul şi estul clădirii bisericii, portretele sibilelor şi cel al filosofului Socrate, în semn de respect pentru pictorul Mişu Pop, iar pe celelalte, parțial distruse în 1939-1940 prin ciocănirea stratului de tencuiala din 1902, le-a recreat integral după modelul înaintașului său şi a adăugat pe frontispiciul bisericii, ca creație proprie, tablourile pentru șase apostoli, ieromonahi şi mucenici creștini – Petru, Nicolae, Ioan, Pavel, Gheorghe şi Dimitrie, ultimii doi fiind patronii spirituali ai acestei biserici, şi tabloul hramului ,,Sfinții Voievozi” al instituției de cult. În interiorul bisericii a adăugat un tablou nou cu tema „Judecata viitoare”, a introdus tablouri noi după proiectul aplicat şi a restabilit şi restaurat pictura înaintașului de la 1855, sporind prin creaţie şi profesionalism trăsături ale picturii murale neobizantine, depăşind stilul rafaelic al lui Mişu Pop prin modernizare.
Evident, aducerea în pictura bisericească a figurilor de filosofi și savanți păgâni a fost motivată prin ideile religioase ale persoanelor de excepție din istoria umană, iar revelarea sibilelor în portrete murale este motivată prin calitatea lor de a fi fost propovăduitoare ale viitorului omenirii dominat de liniște şi înțelegere între semeni. Portretele vechi al lui Socrate şi ale celor zece sibile, realizate în 1855, au fost uşor retuşate în stilul evoluat al picturii în frescă al lui Keber.
Îi sunt proprii stilului lui Keber şapte portrete refăcute ale unor sfinți prooroci – Isaia, Ieremia, Ezechil, Daniel, Zaharia, Avacum şi Mihea – şi cincisprezece noi din firide ale unor filosofi antici şi oameni de cultură, între ei fiind şi un împărat, în ordinea: Socrate, Solon, Tucidide, Plutarh, Diogene, Iosafat, Golind, Hipocrates, Ozia, Ason, Astacue, Psipistocles, Aristotel, Apolon, Pitagora şi alte două portrete cu nume neidentificate.
Dintre aceste personalități surprinse în figurile pictate în firidele exterioare ale „Bisericii Domnești” din Târgu-Jiu, reținem ca deosebit de importante ca portrete murale, create în ordinea:
Socrate (469-399 î.e.n.), filosof grec condamnat la moarte pentru ideile sale filosofice şi pentru critica societății în care a trăit, care descoperea în dialoguri cu tinerii adevărul prin reflecție şi maieutică, fiind şi un bun teoretician al conceptului şi reducției aplicate în etică;
Solon (c.640-c.588 î.e.n.), unul dintre cei şapte mari înțelepți ai Greciei antice şi om de stat (prim-arhonte din 594 î.e.n.) care a pus bazele democrației sclavagiste ateniene;
Tucidide (460-396 î.e.n.), istoric şi om politic atenian din vremea lui Pericle (490-429 î.e.n.), pe care 1-a sprijinit; întemeietor al istoriei critice (cu opera „Istoria războiului peloponeziac”, în opt cărți), în perioada de apogeu a democrației sclavagiste ateniene;
Plutarh (c.46-c.120 e.n.), filosof, istoric şi scriitor grec, reprezentant al Academiei platonice, autorul celebrelor cărți „Vieți paralele” (care cuprinde 46 de biografii ale unor oameni de stat greci şi romani) şi „Scrieri morale” (care cuprinde numeroase opuscule de filosofie, morală, teoria literaturii etc.);
Diogene (c.412-323 î.e.n., din Sinope), filosof cinic cu carți filosofice în dialoguri, cu portrete (Cepphalion, Ichtyas, Pordalos, Theodoras, Hypias şi Aristarchos), cărți de etică (Arta eticii) şi de politică (Republica), șapte tragedii (Elena, Thyestes, Heracle, Abile, Medea, Chrysippos şi Edip), Scrisori etc.;
Hipocrat (din Cos, c.460-375 î.e.n.), medic, părintele medicinii raționale, terapeut cu propuneri de regim alimentar (Corpusul hipocratic);
Aristotel (din Stagira, 384-322 î.e.n.), filosof, logician şi savant grec, iniţiator al mai multor științe, care au ajuns la o dezvoltare până astăzi;
Pitagora (din Samos, c.560-c.500 î.e.n., care a trăit în Italia de Sud), filosof, om politic şi matematician grec, cunoscut prin discipolii săi) ş.a.
Restaurarea unor tablouri din firidele „Bisericii Domnești” din Târgu-Jiu, realizată imediat după 1989, nu se ridică la profesionalismul lui Iosif Keber, dar se impune şi azi, mai ales pentru tablourile firidelor din partea de nord a importantului monument istoric şi de artă religioasă de la Târgu-Jiu.
Dr. Ion Mocioi
