Luni, 21 Mai 2012, când întreaga suflare creştină a sărbătorit pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, la Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara, în prezenţa unui select şi numeros public iubitor de cultură şi folclor, s-a inaugurat Casa-muzeu „Filofteia Lăcătuşu”, celebra artistă a cântecului popular gorjenesc şi prim-solistă a Ansamblului Artistic Profesionist ,,Doina Gorjului”, între anii 1969-1977.
Cum era de aşteptat, încă din zorii zilei, Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara – această oază de linişte, de frumuseţe şi de autenticitate a Gorjului nostru pitoresc, a fost luată cu asalt de tineri interpreţi ai cântecului popular, de admiratori ai artistei chiar din judeţele Vâlcea şi din Mehedinţi, precum şi de membrii familiei sale – 
fraţi şi nepoţi. Cu toţii au venit pentru a fi părtaşi la un eveniment istoric şi cultural ce pune în valoare, prin lucrurile ce i-au aparţinut odinioară Filofteiei, tot ce are mai frumos şi înălţător o mare înaintaşă a portului şi a cântecului gorjenesc autentic.
Program artistic susţinut de tinerele talente populare
La fel cum s-a întâmplat şi cu alte ocazii, când la Curtişoara s-au inaugurat Casa-muzeu „Gheorghe Zamfir” sau Casa-muzeu „Domnica Trop”, publicistul Dorin Brozbă, totodată şi autor al cărţii biografice a Filofteiei Lăcătuşu, a ţinut şi de această dată ca cei mai valoroşi copii ai Gorjului să interpreteze la faţa locului nemuritoarele cântece lăsate moştenire de către artistă. Astfel, începând cu ora 11:00, şi-au intrat în rol tinerele 
talente Luis Văcaru, 9 ani, din Târgu-Cărbuneşti, Corina Orleanu, 9 ani, din Alimpeşti, Larisa Cârlugea, 10 ani, din Rovinari, Roxana Croitoru, 12 ani, din Târgu-Jiu, Milena Borcan, 12 ani, din Târgu-Cărbuneşti, Bianca Sârbu, 14 ani, din Runcu, şi Iulia Geanovu, 15 ani, din Slătioara (Vâlcea). Prin inocenţa şi frumuseţea glasului lor copilăresc, tinerele talente au smuls ropote de aplauze din partea auditoriului, precum şi lacrimi de frumoase aduceri aminte, din partea lui Mihail şi Victor Daju, fraţii artistei, prezenţi la eveniment. Frumosul spectacol folcloric petrecut chiar în faţa casei Filofteiei Lăcătuşu a fost încheiat de cunoscutele artiste Ana Bejinaru,coordonator al Grupului folcloric ,,Narcisele” din Curtişoara, Oana Pârvan, de la Ansamblul Artistic Profesionist ,,Danubius” din Drobeta Turnu-Severin şi de prof. Emilia Drăgotoiu Nanu, de la Palatul Copiilor din Târgu-Jiu. În scurtelor lor intervenţii, Constantin Bobaru, primarul oraşului Bumbeşti-Jiu, Vasile Daju, viceprimarul comunei Alunu (Vâlcea), nepotul de frate al artistei, Sica Rusu Durlai, colegă şi prietenă apropiată a Filofteiei la „Doina Gorjului”, Victor şi Mihail Daju, fraţii solistei, Albinel Firescu, coordonatorul Muzeului de la Curtişoara, Mihaela Sandu – nepoată şi Dorin Brozbă, preşedintele Asociaţiei culturale ,,Doruleţ din România”, au evocat marea personalitate a cunoscutei artiste, precum şi rolul său important în promovarea cântecului gorjenesc de calitate.
Inaugurare oficială
Însoţiţi şi însufleţiţi de celebrul cântec ,,Ascultă, gorjanule” al neuitatei artiste, dar şi de aplauzele emoţionante ale celor prezenţi, Constantin Bobaru, edilul oraşului Bumbeşti-Jiu, localitate pe teritoriul căreia se află Muzeul de la Curtişoara, Mihail Daju, Victor Daju, Vasile Daju şi Mihaela Sandu, fraţii şi nepoţii artistei, au tăiat panglica de inaugurare a Casei-muzeu ,,Filofteia Lăcătuşu”, consfinţind pentru eternitate o nouă instituţie de mare valoare culturală a Gorjului. „Aşa cum au bunul obicei de la o vreme încoace, gazdele principale ale evenimentului, reprezentanţii Muzeului Judeţean Gorj, le-au oferit oaspeţilor dragi o masă câmpenească, cu bucate gorjenești tradiţionale, udate din belşug cu vin rubiniu, din viile Stăneştilor, Bălăneştilor şi Curtişoarei care au avut darul să lege prietenii adevărate şi să pună la cale noi şi noi acţiuni culturale cu partenerii noştri din judeţele vecine, Vâlcea şi Mehedinţi”, mărturiseşte Dorin Brozbă.
După un asemenea eveniment merită felicitări pentru frumoasa reuşită doctor Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Judeţean, dar şi Dorin Brozbă pentru insistenţa şi perseverenţa de care a dat dovadă pentru ca această nouă instituţie de cultură să existe, spre binele folclorului şi al urmaşilor noştri.
Minodora Sucea
