Şi anul acesta, cu o decalare de două săptămâni, datorată alegerilor locale, Liga Culturală „Fiii Gorjului”, preşedinte jurnalistul Alexandru Păsărin (ot Strâmba de Jiu), din Bucureşti, din Timişoara – unde există o filială a „Fiilor Gorjului”, de această dată, reprezentată nu de preşedintele Sevastian Bălescu, gorjean din Brădetul Mătăsarilor, ci de vicepreşedintele Sandu Iscrulescu(de la care am aflat că săptămâna trecută, la Timişoara, Filiala gorjenilor din Banat au dezvelit un bust C. Brâncuşi, ceea ce Târgu Jiu nu prea are!) – başca de gorjenii de pretutindeni şi, evident, ce-i de acasă au fost oaspeţii dragi ai autorităţilor judeţului Gorj.
Trei vernisaje în 30 de minute!
Sosiţi de vineri seara la Târgu Jiu şi cazaţi la Hotelul „Gorj”, oaspeţii au fost ospătaţi cum se cuvine, iar sâmbătă, de la ora 10 au degustat niscaiva cultură. În stare pură. Cu trei expoziţii în aceeaşi sală a Centrului pentru Păstrarea, Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, condus de scriitorul Ion Cepoi. Avem fotografii de la cele trei vernisaje într-unul singur şi vom reveni asupra evenimentului. Baza au constituit-o lucrările sculptorilor participanţi la Tabăra GorjFest 2012 – cu doi artişti gorjeni, cinci de la Iaşi şi unul din Chişinău. Sufletul actului artistic, Theodor Dădălău şi Asociaţia Culturală „TRAIAN” au rămas, aşa cum le este felul, în umbră. Autorităţile au luat prim-planul. Iar degustătorii de artă adevărată 
sunt conştienţi că pentru a pricepe şi rumega bine o operă de aretă e nevoie de mai mult timp. Avea un afiş ca la o expoziţie personală binemeritată valorosul sculptor şi lector universitar dr. Cristian Ungureanu, de la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi.
Întâlnire gorjeano-gorjeană la înalt nivel, la Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”
Faţă de anii trecuţi, gazda aleasă inspirat a întâlnirilor dintre autorităţile locale şi „Fiii Gorjului” din capitală şi de pretutindeni n-a mai fost austera Sală maură de la Prefectură. Într-un cadru mult mai elegant, mai intim sala de spectacole a Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu Târgu Jiu fu sâmbătă, de la ora 10,30, parcă hărăzită de 
Dumnezeu să-i apropie pe cei de-o fiinţă. Pe cei din neamul gorjenesc. În prezentarea, mai caldă ca altădată, a moderatorului şi scriitorului Ion Cepoi s-a desfăşurat o adevărată întâlnire la nivel înalt gorjeano-gorjeană. Prin prezidiu au avut loc, fără a se muşca între ei, foşti adversari politici precum Prefectul Liviu Andrei, Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj – Ion Călinoiu, primarul reales al municipiului Târgu Jiu, Florin Cârciumaru, şi gorjenii din Bucureşti: ziaristul şi preşedintele Ligii Culturale „Fiii Gorjului”, Alexandru Păsărin, prof.univ.dr. Gheorghe Ţiclete, poetul şi jurnalistul de radio – ţărănistul Ion Filipoiu. Nici nu mai are rost să înşirăm alte nume, căci nume grele de profesori, ingineri, scriitori sau economişti au mai fost şi prin sala arhiplină. De cuvântat, firesc, au făcut-o primii – Ion Călinoiu, preşedintele de Onoare al Ligii Culturale „Fiii Gorjului”, Alexandru Păsărin şi, la propunerea moderatorului Ion Cepoi, oricine a dorit să-şi exprime un punct de vedere. Inclusiv subsemnatul. De reţinut că, dacă altădată părea un vis, de astă dată bravul Ion Călinoiu a recunoscut, de la microfon, că împreună cu gorjenii din Bucureşti şi de pretutindeni, oferind Ligii Culturale „Fiii Gorjului rolul pe care-l merită, s-a ajuns la idei economico-sociale în slujba emancipării gorjenilor de acasă, iar mai nou s-au obţinut şi fonduri europene pentru Proiecte comune între gorjenii de acasă şi cei de pretutindeni. La cei 77 de ani ai săi, inimosul Alexandru Păsărin nu se lasă, iar la anul gândeşte realizarea unor manifestări 
culturale ale „Fiilor Gorjului” chiar peste hotare. La anunţul făcut de Ion Cepoi, în legătură cu Şcoala primară Hobiţa, care va trece curând drept un Muzeu al artei moderne contemporane, acuzând starea nu prea grozavă a clădirii am intervenit cu completări. Demersul există, de anul trecut, spre a fi găzduită măcar într-o clasă, la propunerea lui Theodor Dădălău, Colecţia de artă strânsă de-a lungul celor 21-22 de ediţii ale GorjFest. Numai că, deocamdată, un 
primar obtuz precum Florin Pavel n-a fost de acord. Lipsea şpaga, probabil. Tot la Peştişani, omul de afaceri şi de mare suflet Vasile Brâncuşi, originar din Peştişani, are un proiect sublim – crearea primului Muzeu Privat „C. Brâncuşi”, într-o clădire centrală, la intersecţia din Peştişani a drumului ce duce 
spre Hobiţa – vatra geniului Brâncuşi. Le-am mai comunicat că graţie iniţiativei scriitorului, sculptorului, colecţionarului şi criticului de artă Vasile Vasiescu, la Bălăneşti, este în fază avansată crearea unui Centru de artă modernă contemporană ce se va numi, probabil „Vasile Vasiescu”.
„Ne vedem la Paris” şi „SUS ÎN DEAL, LA PEŞTIŞANI”
Spaţiul nu ne permite, de astă dată, dar lansarea cărţii „Ne vedem la Paris”, semnată de Marin Voican-Ghioroiu şi apărută recent la Editura Muzicală, plină de cântece şi de o piesă de teatru avându-i ca personaje pe Marii Iubiţi: Maria Tănase şi Constantin Brâncuşi” îşi vor găsi în paginile Gorjeanului recenzia cuvenită. Ei bine, surpriza cea mare a fost lansarea CD-ului „Sus în Deal, la Peştişani”, Bucureşti -2011. Ale cărui muzică şi versuri aparţin polivalentului Marin Voican-Gheoroiu, născut în Gorj şi ajuns, după reîmpărţirea administrativă din 1968 în oraşul Bălceşti de Vâlcea, de unde-i şi domnul Ion Călinoiu.
Şi ca o altă minune, creaţiile muzical-poetice ale talentatului Marin Voican Gheoroiu sunt interpretate de o urmaşă a Poetului Erou Ion Gheorghe Angliţoiu, mort la 29 de ani, la Stalingrad, în 1942. Este vorba de superba voce şi interpretare a sopranei Ansamblului „Ciocârlia” din Bucureşti.
Iubire de Dumnezeu, la Mănăstirea Lainici
Sunt greu de povestit stările sufleteşti, intime ale credincioşilor gorjeni care nu doar că au vizitat Mănăstirea Lainici, cu cele două Biserici ale sale. Una mult mai veche, iar cea nouă sfinţită anul trecut, pe 5 mai 2011, când a fost canonizat Sfântul Irodion de la Lainici.
Fiecare dreptcredincios şi-a ales modul singular de comportare. Cei mai mulţi s-au rugat la Bunul Dumnezeu, la Fecioara Maria şi Pruncul Iisus Hristos, au aprins lumânări pentru morţii lor, dar şi pentru vii. Au dat pomelnice şi acatiste. Au cumpărat icoane, iconiţe, cărţi religioase şi au luat aghiazmă. Cu sfinţenie în suflete au ascultat minunata prelegere a ghidului Mânăstirii Lainici. Nici preotul care ne vindea cărţi bisericeşti şi nici Părintele-ghid, om cu o cultură religioasă şi cu un apetit de istoric şi Mare Patriot nu şi-au spus numele, pe motiv că nu au dezlegare. Ei fac ceea ce fac din Iubire de Dumnezeu, de aproapele fiecăruia. Ne-am fotografiat cu toţii şi am promis să revenim şi cu alte prilejuri. Regretând că nu l-am găsit pe Părintele Stareţ Ioachim Pârvulescu.
Imn Domnului Tudor
Am scris, toate câte am izbutit, din memorie. Încercând ca memoria să nu mă lase, exersând-o prin rememorări ulterioare. Ar fi extrem de plicticos să vă mai anunţ că duminică dimineaţa, gorjenii s-au sculat cu noaptea-n cap. Iar la ora 10, cei din Padeş şi de prin împrejurimi ne aşteptau cu toţii în număr mare. Moderator măiastru a binecuvântat manifestarea IMN DOMNULUI TUDOR acelaşi Ion Cepoi. Oratorii Liviu Andrei, Prefect de Gorj, şi cu deosebire Ion Călinoiu, preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, cu o voce de bărbat puternic, poate tenor, că tot nu mă pricep, au cuvântat despre însemnătatea în istoria României şi a Gorjului a lui Tudor Vladimirescu, cel care afirma că „s-a logodit cu moartea! A înşira iarăşi cine a mai vorbit, precum Alexandru Păsărin, iar ar fi pierdere de vreme. Ne-a uluit şi încântat prof.univ.dr. Gheorghe Nichita, preşedintele Societăţii Istoricilor din Gorj, prin cursul de istorie ce ni l-a predat la toţi cei prezenţi. Textul lui Ion Călinoiu îl păstrăm şi, probabil, că-i vom găsi spaţiu pentru publicare, cu un alt prilej. Ne-ar mai trebui un colaborator de talia istoricului Gheorghe Nichita şi ne-am deştepta cu ceva mai mult.
Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”, în recital dedicat Vladimirescului
Cunosc de vreo 30-40 de ani mai toate momentele artistice de la Padeş, din preajma Monumentului închinat lui Tudor Vladimirescu, oferite de gazdele din Gorj oaspeţilor din Bucureşti. Nu voi fi nerecunoscător eforturilor înaintaşilor. Şi pe vremea „Ministrului Culturii” Ion Sanda, care îl juca el însuşi, nu odată, pe Domnul Tudor 
s-au făcut lucruri bune. De data aceasta, cineva s-a implicat şi a reuşit o montare sobră, profesionistă. Parcă având un scenariu, nu numai un montaj de mântuială, ca altă dată. Căpitanul de panduri Gârbea a fost interpretat cu talent de actorul Cristian Dobran, iar Domnul Tudor de Titu Eugen. Şi, înaintea lor, dar şi după scenele lor cu pandurii, superba actriţă şi femeie Codruţa Florescu i-a încântat pe toţi. Bărbaţi sau mai vârstnici, copii, copilaşe şi chiar pe femei. Au mai cântat melodii închinate Domnului Tudor Olguţa Berbec şi Valentin Zanfira. Cu o vreme închisă, fără soare şi deci cu răcoare, am avut parte de o zi minunată. Abia când au început să se desfăşoare artiştii şi instrumentiştii „Doinei Gorjului” a apărut ploaia. Bună şi aia pentru agricultură. Horele şi sârbele gorjeneşti au rămas pe altă dată. Poate că, pe 30 septembrie, la Bucureşti, când gorjenii de-acasă vor fi oaspeţii Ligii Culturale „Fiii Gorjului” în capitală va fi vreme frumoasă. Pentru cânt, joc şi voie bună!
Ion Predoşanu
