Novăcenii au sărbătorit pe parcursul întregii zile de duminică, orașul îmbrăcând straie de sărbătoare pentru că autoritățile au organizat a 55-a ediție a festivalului „Urcatul oilor la munte”. A fost prima ediție după pauza de doi ani impusă de pandemie, ceea ce a făcut ca oamenii să vină în număr mare nu doar la tarabele cu mici și bere, ci și la festivitatea organizată în centrul orașului. Pe platoul din fața Casei de Cultură a fost amenajată o scenă, iar traficul pe Transalpina a fost blocat pentru câteva ore, șoferii fiind nevoiți să circule pe rute alternative. Aici a avut loc o paradă a portului popular, dar și un spectacol deosebit susținut de ansambluri folclorice venite din mai multe județe ale țării.
Deschiderea au făcut-o însă câțiva localnici care și-au prezentat caii cu care vor urca la munte și pentru această vară. O căruță și o caleașcă de plimbat turiștii au fost și ele pe deplin admirate, proprietarul căruței menționând că atelajul îi este deosebit de util mai ales pe cărările neamenajate din vârf de munte.
„Ne mai ducem și acum la munte cu căruța. Avem mașină, normal, dar sunt locuri unde nu se poate ajunge cu mașina. Și automat trebuie să întreținem și animalele să le avem pentru o vreme rea, unde nu poți merge cu mașina, avem desagii, ne băgăm pentru un lemn de foc. Căruțele pentru noi sunt foarte bune”, a menționat proprietarul căruței, Doru Ispas.
Căruța adusă la festival nu a fost însă goală pentru că din ea fete și băieți îmbrăcați în costume populare tradiționale au descărcat coșuri cu merinde și diverse bunătăți pe care ciobanii le pregătesc la stână.
Privitorii de pe margine au fost serviți cu mămăligă și brânză proaspătă adusă de la Stâna Ștefanu, mai în glumă mai în serios o localnică trecută de 70 de ani formulând o cerere cât se poate de serioasă pentru a fi și ea servită. „Vreau și eu pentru că sunt gravidă și poftesc”, a spus bătrâna cu zâmbetul pe buze. „Sunt de aici din Novaci, dar totul e foarte bun aici. Am și acasă, dar parcă brânza asta mâncată aici cu mămăligă e mai bună ca niciunde. Îmi place că se respectă tradiția și asta contează cel mai mult”, a spus pensionara.
Un vecin de-al său s-a declarat și el foarte încântat că festivalul a fost reluat după doi ani de restricții impuse de pandemia de Covid 19. „E bine că se păstrează tradiția și că nu se renunță la acest festival pe care eu l-am prins de la începuturile lui. Atunci era și concurs cu măgarii, ne distram și noi cum puteam, dar e frumos și acum. Sunt multe ansambluri venite și ne place să privim parada portului popular pentru că ne reprezintă”, a spus bătrânul.
Cei prezenți au avut parte de o demonstrație pe viu despre cum se transformă laptele în unt, fata unui cioban din zonă folosindu-se de o mâtcă pentru a obține produsul foarte gustos. „Nu e nicio centrifugă, nimic industrializat. Totul se face pe reteta străveche folosită de ciobani cu zeci de ani în urmă, iar gustul acestui unt este unic”, a spus Monica Ciorogaru, tânăra băciță din Novaci. Mult mai cunoscuta Mărioara Babu a urmărit cu bucurie festivitatea de pe margine, lăsând tinerii să se afirme. Ea recunoaște că numărul ciobanilor din zonă se împuținează de la an la an și, de aceea, tinerii trebuie să aibă motive pentru a se reapuca de această meserie străveche.
„Suntem din ce în ce mai puține familii de ciobani, dar sperăm că ne întoarcem astfel la toate tradițiile vechi și atunci ne întoarcem și la oierit. Încercăm să atragem tineretul, asta e gândirea noastră de acum, ca tineretul să înțeleagă că e o muncă frumoasă”, a spus băcița Mărioara Babu.Un bun prieten al său, Iliuță de la Jina, a fost prezent și el la festival alături de fanfara pe care localitatea sibiană o are și în care activează și el. Primarul din Jina, Vasile Beschiu, s-a declarat extrem de încântat că după doi ani de pandemie oamenii redescoperă fără restricții vechile tradiții. „Mă bucur că și noi de la Jina am reușit să trecem munții azi, de câțiva ani buni nu am mai reușit acest lucru, acum am reușit să venim cu fanfara, o fanfară de amatori, nu profesioniști, cu care ne prezentăm comuna și vrem ca unde ajungem să cântăm să fie lumea mulțumită cum suntem și noi când vin cei de peste munți la noi la Jina”, a spus edilul, novăcenii fiind foarte mândri că originile lor sunt tocmai din Jina, comună din care, în trecut, ciobanii mergeau cu oile la păscut, iar unii s-au oprit cu turmele de partea cealaltă a munților.
Gelu Ionescu
