Ferdinand I la Târgu Jiu, Principesa Ileana la Tismana

S-a născut la 12/24 august 1865 în Germania, fiind al doilea fiu al Principelui Leopold de Hohenzollern şi al Antoniei (sora regelui Portugaliei) şi nepot de frate al regelui Carol I, care din lipsa unui moştenitor direct al Suveranului României, prin decretul din 18 martie 1889 a fost declarat Alteţă Regală Principe de România.

La 29 decembrie 1892, Ferdinand s-a căsătorit cu principesa Maria de Marea Britanie şi Irlanda, femeie de prestigiu, cu contribuţii la înălţarea poporului român, având împreună trei băieţi şi trei fete, între care mai cunoscuţi au fost principele Carol (ajuns Carol al II lea) şi principesa Ileana.

Ferdinand a îmbrăţişat cariera armelor, ajungând general de corp de armată şi inspector al armatei.

La 28 septembrie 1914 el devine Rege al României.

Rupând relaţiile de neam şi de sânge cu Germania, regele Ferdinand, identificându-se cu idealul naţional român, a declarat, la 14/27 august 1916, război Puterilor Centrale.

El a fost cel care în anul 1918 a înfăptuit România Mare, prin revenirea la patria mamă a tuturor provinciilor româneşti.

Ferdinand I a fost prieten al culturii, artelor şi credinţei

A vizitat după unire aceste provincii şi a avut plăcerea de a participa la toate marile sărbători naţionale, la care de obicei a luat cuvântul. Cu Regina Maria a vizitat Franţa, Belgia, Anglia şi Elveţia.

Ferdinand I a fost prieten al culturii, artelor şi credinţei, pe care le-a susţinut material. Ultimele sale cuvinte testamentare dovedesc dragostea pentru neamul românesc: “Ridic până la ultima suflare ruga mea fierbinte, ca Dumnezeu să binecuvânteze şi în viitor soarta poporului român şi să hărăzească viitorului Rege al României întregite, ajutorul ceresc, ca la rândul său, să întărească şi să sporească moştenirea naţională, unind tot mai strâns puterile şi însuşirile românilor din toate straturile sociale”.

Regele Ferdinand I a murit la 20 iulie 1927 şi a fost înmormântat la Mănăstirea Curtea de Argeş.

*

La 19 august 1989, Prinţul Ferdinand, moştenitor al lui Carol I, a făcut o excursie în Munţii Gorjului. În prima zi a străbătut itinerariile Vidra – Puru, Zănoaga – Coasta Bengăi – Găurile. A doua zi, călare pe cai, cei din suita lui Ferdinand au urmat traseul Găurile – Piatra Târâtă – Parângul – Prisloapele, iar în ziua a treia au ajuns de la Prisloapele la Păiuş şi Târgu Jiu, unde, la 22 august 1898, s a pus piatra fundamentală la Palatul comunal, în prezenţa Alteţei Sale Prinţul Ferdinand, moştenitorul tronului.

Pe pergament zidit în temelie era scris:

„Anul mântuirii

Una mie opt sute nouă zeci şi opt

luna lui August

în două zeci şi două zile

Aşezatu-s’a peatra de temelie a palatului municipal

al oraşului Târgu Jiului

în al XXXIII lea an al Domniei Majestăţii Sale,

Regelui Carol I şi al Majestăţii Sale Regina Elisabeta

al XXI lea al Independenţii României

al XVII lea al Regatului Român

în prezenţa Alteţii Sale Regale Principelui Ferdinand, în întâia vizită ce a binevoit a face oraşului Târgu Jiului, ve­chiului târg al Ţării Jiului în veacul de mijloc al traiului Românilor în munţi,

în prezenţa tuturor autorităţilor civile, militare şi eclesiastice,

fiind Prefect al judeţului I. Carabatescu

iar Primar al oraşului Titu D. Frumuşanu.

Semnaţi: A. S. R. Principele moştenitor,

D l I. I. C. Brătianu

Ministrul Lucrurilor publice etc.”.

Prinţul Ferdinand în vizită la Târgu-Jiu

Prinţul Ferdinand a vizitat oraşul Târgu Jiu şi a văzut Podul de Fier, denumit şi Podul Ferdinand, inaugurat la 3 iulie 1897, în prezenţa primului ministru, Dimitrie A. Sturdza. Situaţia politică, războiul mondial şi acţiunile diplomatice de consolidare a independenţei şi unităţii ţării au împiedicat prezenţa Regelui Ferdinand la Târgu Jiu, în alte împrejurări.

Au fost prezenţi în Gorj, în perioade diferite, cu ocazia unor evenimente, fiii săi, Carol şi Nicolae (vezi Carol al II lea) şi fiica, Prinţesa Ileana. Vizita Prinţesei Ileana în judeţul Gorj s-a desfăşurat în perioada 12 – 15 septembrie 1929, la invitaţia doamnei Arethia Tătărescu.

Publicaţia „Gorjeanul” din 18 septembrie 1929, a făcut o prezentare a acestei vizite de 3 zile:

“În după amiaza zilei de 12 septembrie, la frontiera Gorjului, în punctul Polovragi, Domniţa a fost întâmpinată de dna şi dl Gh. Tătărescu, fost sub­secretar de Stat, d na şi, d. Maior Petrescu, prefectul judeţului şi de d. Căpitan Dinculescu, comandantul le­giunii de jandarmi.

A venit însoţită de d-ra de onoare, Lucia Păun.

De la Polovragi Domniţa Ileana s-a îndreptat către Tg. Jiu, unde a ajuns la ora 5 şi jumătate.

Alteţa Sa, necălătorind în mod oficial, nu i s-a făcut o atare primire, oficială; dar entuziasmul cu care a fost ova­ţionată prin toate satele Gorjului, şi în special în Tg. Jiu, i-au dat prilejul să constate cât de adânc este înră­dăcinat sentimentul dinastic în sufle­tele gorjenilor.

Vineri, 13 septembrie, la ora 9, Alteţa Sa Ileana, însoţită de doamna Tărărescu şi de domnişoara Păun, au trecut prin oraş spre Petroşani.

Alteţa Sa a oprit la mama Eroinei din Vădeni, cu care a stat mult de vorbă, interesându se de aproape despre viaţa celeia ce a făcut fala femeilor române în trecutul războiu.

Simplitatea cu care mama Eroinei a primit-o, a plăcut mult Domniţei.

– „Îţi mulţumesc, că ai venit pe la mine, măicuţă, şi să ştii că o să viu şi eu pe la D-ta, pe la Bucureşti… Numai dacă te-oi găsi acasă, măicuţă”… au fost cuvintele cu care văduva Toderoiu din Vădeni s-a despărţit de Domniţă…

„Pitorescul defileu al Jiului, a plăcut nespus de mult Domniţei.

La Petroşani, distinşii oaspeţi au vizitat minele de cărbuni, coborându-se în adâncurile pământului, iar dejunul s-a luat la cazinoul soc. „Pe­troşani”.

La ora 3 jumătate Alteţa Sa s-a îndreptat către Gorj, vizitând în drum schitul Lainici, apoi mănăstirile Crasna şi Polovragii, pe aceasta din urmă neputând-o vedea în prima zi a intrării în Gorj.

Seara, a găzduit tot la D-na Tătărescu”.

„În ziua de sâmbătă, Principesa Ileana, dorind să onoreze cu prezenţa Sa, deschiderea expoziţiei anuale a „Ligii femeilor române” din Gorj, a so­sit în Tg. Jiu la ora 10 dimineaţa, îndreptându-se către Muzeul Gorjului, de pe dig, unde a fost aranjată expoziţia.

La Muzeu, Domniţa a fost primită în sunetele muzicii militare şi în urale nesfârşite. Au urmat câteva prezentări, câteva minute de întreţinere cu cei de faţă, apoi vizita expoziţiei, care a durat o jumătate de oră. A. S. a rămas foarte plăcut impresionată atât de localul şi de bogăţiile muzeului „Alexandru Ştefulescu”, cât şi de admi­rabilele lucruri expuse de „Ligă”. De la muzeu, Domniţa a mers la plajă, rămânând încântată de ceea ce s-a putut realiza aici, apoi s-a îndrep­tat către mormântul Eroinei de la Jiu din faţa palatului comunal, unde a depus o frumoasă jerbă de flori.

Viaţa Principesei Ileana, la Tismana

„Gorjeanul” din 18 septembrie 1929 a prezentat în detaliu vizita Principesei Ileana la Tismana:

„Sâmbătă, la ora 12 fix, Alteţa Sa se găsea la Tismana, unde a fost întâm­pinată de doamnele din comitetul „Ligii” şi de numeros popor. Domniţa a vizitat foarte deaproape mănăstirea, paraclisul şi peştera, părintele Arhimandrit Ianuarie dând frumoasei Prin­cipese lămuririle necesare. Domniţa, văzând starea detestabilă în care se găseşte casa de la intrarea mănăstirii, ca şi întreaga mănăstire de altfel, a promis că va stărui pentru găsirea unor fonduri, cu care să se renoveze, complet sf. lăcaş. În acest scop a făcut apel la doamnele din ligă să o ajute, înţelegând ca această operă să se desăvârşească de către un comitet al membrelor din „Liga Na­ţională a femeilor române”, sub preşedinţia Alteţei Sale.

Masa a luat-o la mănăstire, numai între doamne. După masă a făcut o excursie pe jos, la schitul Cioclovina, urcând câţiva km. pe muntele din faţa M-rei Tis­mana. Alteţa Sa a fost însoţită de un număr restrâns de doamne şi domni, neputându-se ţine oricine după Dom­niţă, care a uimit pe ceilalţi cu agi­litatea cu care urca şi scobora munţii. La ora 4 Alteţa Sa a venit în sat, peste apa Tismanei, unde se încinsese o horă mare, ca-n poveşti. Fete şi flă­căi din Tismana, Topeşti, Celeiu, Pocruia etc., veniseră aci ca să vadă pe Domniţa Ileana, vestea vizitei Alteţei Sale sosindu-le la ureche cu o zi mai înainte. Domniţa a jucat, timp de o oră, multe din jocurile româneşti din par­tea locului, în vreme ce miile de să­teni o sorbeau cu ochii, mulţi lăcri­mând de fericire că au avut prilejul să vadă, aşa de populară, pe frumoasa Domniţă. La ora 5 jum. A. Sa a părăsit Tis­mana, mergând către Poiana”. Vizita s-a încheiat duminică dimineaţa, când Principesa Ileana a părăsit Gorjul, înso­ţită fiind până la frontiera judeţului de d-na Tătărescu, d-na maior Petrescu etc., maşina în care se aflau fiind condusă de Alteţa Sa.

Alexandru Doru Şerban