Greu de crezut, dar adevărat, în Telești au existat “făuritori” de bani. Satul Telești a fost cunoscut prin meseriași renumiți ca: dulgheri, olari, fierari, croitori, cismari, dogari, etc. dar unii din ei au depășit toate limitele obișnuitului și au turnat chiar bani. Operația în sine necesită o tehnologie deosebită ce constă în modul de a forma aliaje din diferite metale și în priceperea de a confecționa tiparul (matrița).
Prin anii 1935-1936, un grup format din meseriași de elită și negustori au scos satul din anonimat, făcându-l cunoscut în întreaga țară. Grupul era format din șase locuitori ai Teleștiului: trei “făuritori materiali” și trei plasatori ai monedelor. Ziarul”Gorjeanul “din acea vreme, relata: ”Mândria, de a fi primii… falsificatori”, a noii monede metalice de 250 lei, a revenit lui Vasile Mihart, Alexandru Dădălău –fierari și Nicolae(Laie) Iorgovan-agricultor. Dar să vedem cine erau acești ”făuritori” de bani?
Alexandru Dădălău era de meserie fierar. În Primul Război Mondial a fost luat prizonier la nemți. Acolo s-a perfecționat în arta prelucrării metalelor și a învățat să conducă mașina. După război, a fost angajat ca șofer la boierul –deputat Nicolae Mischie, ce avea în proprietate un automobil (primul existent în Telești). Se povestește cum Dădălău a dat chiar o lecție de mecanică auto, șoferului primului ministru Gh. Tătărescu. Acesta, fiind de loc din satul Poiana de lângă Rovinari, era bun prieten cu boierul N. Mischie. Deseori se întâlneau la vânătoare pe raza comunei Telești. În timpul unei partide de vânătoare, mașina primului ministru s-a defectat(unii spun că acest defect a fost provocat intenționat). Cert este că Alexandru Dălălău a reușit să repare mașina primului ministru, umilindu-l pe șoferul acestuia, care nu putuse să descopere defecțiunea.
Vasile Mihart de meserie fierar, a fost creierul întregii acțiuni. Era înzestrat cu un deosebit har în arta prelucrării metalelor. Pe lângă faptul că era un iscusit mecanic și șofer, mai confecționa diverse bijuterii (inele, verighete, cercei), repara mașini de cusut, ceasuri, arme de vânătoare și făcea ca nimeni altul paturi de armă. Războiul l-a făcut alături de nemți, de la care a învățat multe lucruri privind meseria sa, pe front, el fiind mecanic și șofer. Tot șofer a fost și-n prizonierat la ruși. Spunea despre germani “că sunt cei mai deștepți oameni de pe pământ, că s-ar putea să fie și americanii, dar aceștia nu sunt originali”. O parte din banii falsificați s-au turnat în beciul casei lui Vasile Mihart. El împreună cu Al.Dădălău au făcut matrița (tiparul). Matrița a fost găsită în timpul cercetărilor la Mihart aruncată în fântână.. Nu se ştie exact câte monede au fost confecționate, destul de multe spun unii supraviețuitori ai evenimentului. La cercetări ei au declarat că au confecționat doar patru monede.
Nicolae Iorgovan, de profesie agricultor, a făcut și el parte din acest grup. A învățat să facă bani de la un caporal neamț în armată. Se pare că el a fost inițiatorul grupului. Tehnologia folosită de el era extrem de simplă, într-o lingură punea gips muiat cu apă, peste care presa o monedă autentică, astfel realiza tiparul. În acest tipar turna aliajul de metale topite, din care obținea monedele false. Împreună cu Dădălău, în cel mai mare secret, turnau monedele în pivnița din Deal. Monedele turnate erau “destul de bine reușite”, așa aprecia ziarul Gorjeanul din acea vreme. Cele mai multe monede au fost turnate în noaptea Învierii la Paște, când restul populaţiei mergea la biserică. Foloseau ca materii prime aramă, alamă, cositor, argint, etc. toate obținute din topirea a unor obiecte metalice cum ar fi: monede, linguri, furculițe, vase, etc.. Au folosit drept combustibil la topire, cărbuni aduși de la Gureni. Dădălău a cofecționat și un tipar din aramă sub formă de tabacheră. După ce un număr de monede au fost turnate a intrat în funcțiune grupul de plasatori, format din: Ion Zestroiu, Ion I.Schinteie, I D. Brâncuși (ce avea prăvălie în Hobița). Au reușit să plaseze patru monede. Soția lui Ion Zestroiu, Ana, a plasat negustorului Ion I. Udriște din Tg-Jiu o monedă de 250 lei. Acesta a observat falsul și a reclamat la Jandarmerie. Repede, făuritorii cât și plasatorii au fost arestaţi. La judecătoria din Tg-Jiu, la proces s-a făcut și o reconstituire a infracțiunii. Pe coridor în fața sălii de judecată au turnat o monedă, demonstrativ. În urma procesului, învinuiții nu au primit pedepse prea mari. Și atunci, ca și acum funcționau din plin corupția și relațiile. V. Mihart a vândut o pereche de boi ca să scape. Se vorbește că în acest proces a intervenit chiar primul-ministru Gh. Tătărescu, fiind cunoscută prietenia sa cu boierul N. Mischie.
Al. Dădălău a stat închis numai cât a fost în arest preventiv. L-a scos boierul N. Mischie, deoarece avea nevoie de el să-i conducă și să-i repare mașina. Plasatorii au stat închiși și ei numai în perioada de arest preventiv. Nu am reușit să le aflu, de ce au fost condamnați la 6 luni închisoare numai Vasile Mihart și N.Iorgovan. De asemenea nu știu dacă această condamnare a fost executată de cei doi.
După atâţia ani, faptele în sine nu mai contează acum, fascinante rămân pentru noi, cei de azi, doar priceperea și curajul lor.
Prof. Mischie Grigore
