Fapte identice, măsuri diferite

194

Într-o zi, o femeie a furat dintr-un magazin puțină mâncare. De foame. Îi era foame și ei și fetiței care aștepta acasă, într-o sărăcie lucie, să vină mama cu ceva de mâncare. Fetița aștepta, orele treceau și mama nu mai venea. Avea să adoarmă nemâncată, pentru că brațul vânjos al Legii o prinsese pe femeie furând dintr-un magazin de produse alimentare o bucățică de cașcaval și două-trei sute de grame de mezeluri. Fără întârziere, un tribunal specializat de altfel în amânări, pedepse cu suspendare și soluții în favoarea potentaților, a trimis „infractoarea fără frontiere” după gratii. Neajutorată, fetița de numai 9 ani își așteaptă mama să vină acasă și speră să o strângă în brațe cât mai curând. În același timp, un tribunal din Italia a judecat un caz asemănător. Un om al străzii, strâmtorat și înfometat, a furat dintr-un magazin alimente în valoare de 4 euro. Judecătorii au făcut ceea ce trebuia să facă: au judecat cu mintea și cu legea în mână. Fără să stea pe gânduri, aceiași magistrați care trimiseseră la răcoare capi ai Mafiei pentru infracțiuni economice majore și alte fapte, au considerat că fapta omului nu era atât de gravă cât să îl priveze de libertate și a închis cazul cu achitarea nefericitului mărunt infractor. Alte state europene printre care și Germania, consideră că este inoportun să consumi fonduri și să pierzi timp prețios pentru magistrați cu cazuri mărunte, numite la noi „găinării”. În România, teancuri întregi de dosare își așteaptă rândul la judecată. Marile cazuri de corupție și infracțiuni economice stau la rând, sunt amânate și, de multe ori, primesc soluții care bulversează opinia publică și insultă inteligența și bunul simț al cetățeanului de rând. Expresia „Mă duc la judecată dreaptă” a cam dispărut din vocabularul românului, hotărât să își câștige dreptatea în fața unei instanțe de judecată (de cele mai multe ori corecte și nepărtinitoare). Vechii romani nu și-au putut închipui că, vreodată, dictonul „Dura lex sed lex” va putea fi interpretat și altfel decât a fost el conceput, permițând înțelesuri convenabile celor interesați. Micile și marile infracțiuni trebuie pedepsite cu aceeași măsură, dar păstrându-se proporțiile. Legea, aceeași pentru țăranul gorjean, interlopul bucureștean sau evazionistul clujean, este aplicată de oameni, iar oamenii sunt supuși greșelilor, cu voie sau fără de voie, cum ar zice un domn serios, îmbrăcat tot în negru.
A.Pop

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here