Extinderea unei cariere CEO reactivează Bankwatch

1492

Extinderea Carierei Roșia, prin defrișarea a 44 de hectare de pădure, aprobată de guvern săptămâna trecută, a reactivat Bankwatch. ONG-ul are un nou prilej să critice autoritățile din România, fiind orb la ce fac guvernele din Germania și Polonia care își mențin fără probleme industria autohtonă de cărbune și chiar investesc în redeschiderea unor cariere.

În urmă cu trei zile, Bankwatch a transmis următorul comunicat:

”44 de hectare de pădure din Gorj, defrișate pentru extinderea carierei de lignit Roșia

Peste 150 de hectare de pădure din județul Gorj, a cărui populație este afectată deja de zeci de ani  de exploatările de lignit, cu rol ecosistemic major în sechestrarea CO2, dar și în refacerea solului și reglarea circuitului apei, au fost trecute pe lista neagră a Guvernului, pentru a fi distruse, doar în 2023.

Prin aceste HG-uri adoptate de Guvernul României în 2023 pare că acesta nu dorește să respecte nici calendarul de decarbonizare, nici obiectivul de neutralitate climatică asumat la nivelul Uniunii Europene. Cerem Guvernului să respecte fără echivoc angajamentele luate la nivel european pentru atingerea obiectivelor de climă și energie, propriile legi, precum și dreptul cetățenilor la sănătate, locuri de muncă decente și un viitor curat, afirmă Teofil Lata, coordonatorul campaniei de Cărbune și termoficare la Bankwatch România.

Acțiunea Guvernului României este contrară obiectivelor esențiale ale Pactului Verde European cu privire la sporirea protecției pădurilor sănătoase și readucerea pădurilor degradate la o stare favorabilă. De asemenea, prin adoptarea acestei HG România se îndepărtează și mai tare de media europeană a suprafețelor împădurite unde, în 2020, conform Eurostat , media europeană era de 38,6%, iar România se clasa mult sub această medie, cu 29,3%.

Astăzi, când schimbările climatice se manifestă într-un ritm din ce în ce mai alert, pădurile devin tot mai mici, mai fragmentate, se creează dezechilibre ecologice, aspecte ce împiedică adaptabilitatea pădurilor la schimbările climatice. Implicit, este afectat negativ și modul în care noi, oamenii, și comunitățile noastre, dependente de ecosisteme naturale sănătoase, ne adaptăm la aceste schimbări. De aceea, în prezent, este crucială stoparea acestor fragmentări și refacerea conectivității și funcționalității ecologice a pădurilor. Din nefericire, în loc să vedem astfel de eforturi susținute în mod strategic la nivel politic, decizional,  luăm act de adoptarea acestei noi hotărâri de guvern, o hotărâre extrem de controversată și lipsită de viziune care nu poate decât să submineze eforturile României de atenuare și adaptare la schimbările climatice, declară Diana Cosmoiu, Manager Climă și Energie la WWF – Fondul Mondial pentru Natură.

Aceste defrișări, printre numeroasele efecte negative, contribuie și la fenomenul de deșertificare specific zonei de sud a României, iar în județul Gorj se regăsesc cele mai degradate terenuri din Oltenia.

Cerem guvernanților să respecte obligațiile asumate la nivel național și european și să răspundă proactiv provocărilor climatice cărora cu toții va trebui să le facem față în viitorul apropiat.

Din păcate, ultimele administrații ale Complexului Energetic Oltenia au vulnerabilizat compania din Gorj și mai mult, CEO aflându-se deja într-un program de închidere, dar nereușind să comunice câte hectare de teren, care au folosit mineritului, au fost redate circuitului agricol, pe cheltuiala CEO, așa cum prevede legea.

1 COMENTARIU

  1. Nu stiu cine sunt aceste ong-uri si din banii cui traiesc, dar stiu ca eu in activitatea mea in urma cu peste 10 ani am plantat silvic peste 200 ha de teren care sunt o frumusete. Nu am vazut nici un ong vorbind de aceste realizari. Din banii cui traiesc aceste …….. Ca sa nu mai vorbim si de incercarea de blocare a superbelor realizari hidro de pe Valea Jiului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here