Expoziţie la Viena cu lucrările arhitectului gorjean Julius Doppelreiter

760

Galeria ICR Viena prezintă în perioada 17 octombrie – 23 noiembrie expoziția „Julius Doppelreiter (1878 – 1954): Stilul arhitectural neo-românesc“.

Proiectul este rezultatul colaborării dintre Uniunea Arhitecților din România (Sucursala Gorj) și Biblioteca Județeană „Christian Tell“ din Gorj şi prezintă creaţia arhitectului gorjean de origine austriacă. Vernisajul expoziţiei are loc în data de 17 octombrie, de la ora 18.00, cu participarea Olimpiei Bratu, manager al Bibliotecii Județene „Christian Tell“ şi a curatorului expoziţiei, arhitectul Mihai Iacob Maicovschi.„Arhitect de origine austriacă, Julius Doppelreiter (1878 – 1954) este autorul construcțiilor înscrise în patrimoniul național situate pe Calea Eroilor din Târgu-Jiu. Născut la Turnu Severin în 1878, fiul dulgherului austriac Johan Doppelreiter și al româncei Elena, s-a format profesional la Viena. Între 1893-1899 face practică în birourile de arhitectură ale profesorilor arhitecți Karl Hasenaner, rectorului Politehnicii din Viena, și Camillo Sitte, directorul Școlii Superioare de Construcții și Meserii din Viena, dar și pe șantiere de construcții ale Societății Union (clădiri publice și militare). Experiența practică a fost completată de studiile la Școala de Construcții și Arhitectură din Viena și Brno. (…) Din 1904 se stabilește la Târgu-Jiu, unde, până la moartea sa proiectează sau este antreprenor pentru mii de lucrări (după cum el însuși declară) comandate de clienți publici sau privați. Stilul construcțiilor sale se conturează mai ales după 1925. Astăzi se păstrează în Târgu-Jiu, dar și în alte locuri pitorești din Gorj, cel puțin 75 de imobile – case, sedii de primării, dispensare, cărora li se adaugă lucrări de artă, clădiri militare. Stilul neo-românesc al Caselor Doppelreiter, la care se folosesc materiale naturale (lemn, piatră, ceramică) le face ușor de identificat”, a declarat Olimpia Bratu, managerul Bibliotecii Județene „Christian Tell“.

Cunoscut în ţară şi peste hotare
„Avem datoria de a-l face cunoscut nu din orgoliu, ci datorită impactului său arhitectural care a înnobilat Târgu-Jiul și i-a conferit o personalitate aparte, pe care nici cele mai neagre perioade ale istoriei nu au reușit să o șteargă. Originea austriacă a arhitectului se datorează tatălui, Johan Doppelreiter, de meserie dulgher, stabilit în Turnu Severin unde s-a căsătorit cu românca Elena. Fiul lor, Julius Doppelreiter s-a născut la Turnu Severin, în 1878. Educația școlară și-a făcut-o în orașul natal, la Școala Mixtă Catolică, apoi la Școala primară română nr. 1 și Școala Germană Protestantă. Între anii 1893-1899, Iulius Doppelreiter și-a desăvârșit pregătirea în capitala Austro-Ungariei, la Viena, unde, prin grija prietenului tatălui său, arhitectul Anton Madele a făcut practică în diferite birouri de arhitectură (biroul Rectorului Politehnicii din Viena, Karl Hasenaner și biroul profesorului Camillo Sitte, directorul Școli Superioare de Construcții și Meserii din Viena), pe șantiere de construcții ale Societății Union (clădiri publice și militare). Experiența practică a fost completată de studiile la Școala de Construcții și Arhitectură din Viena și Brno.
La întoarcerea în țară, în timpul stagiului militar în Regimentul de Infanterie 17 Mehedinți, a fost detașat la Craiova, la Serviciul de Geniu al Corpului II al Armatei ca ajutor în Biroul tehnic al arhitectului Emile Dorcet. Relația cu Ministerul de Război a continuat după stagiul militar când a condus lucrările de construcții ale Arsenalului Marinei din Galați și alte edificii ale armatei (manutanțe, magazii pentru armament, diverse pavilioane) la Turnu Severin, la Calafat, la Slatina, la Craiova și la Târgu-Jiu.
Arhitectul Doppelreiter și-a pus și viața în slujba României atunci când a participat la luptele din 1916-1918, fiind înrolat în Regimentul 58 Infanterie.În luptele de pe Valea Oltului a fost rănit, dar, după refacere, s-a întors pe front și a luat parte la luptele de la Dealul Mare, lângă Mărăști.Pentru faptele sale de arme a fost decorat cu medalia ,,Bărbăție și credință”. Din 1904, s-a stabilit în Târgu-Jiu și, până la finele vieții sale, a realizat lucrări de construcții în oraș și în județul Gorj. După cum mărturi-sește singur, a făcut mii de lucrări pentru toate categoriile de clienți privați și publici. Afirmația sa este susținută atât de cădirile existente și astăzi, dar și de documentele păstrate în arhivele gorjene prin care îl descoperim pe Iulius Doppelreiter în postura de proiectant și de antreprenor. Până în 1925, îl regăsim în arhive cu 1 până la 4 proiecte pe an, majoritatea locuințe, pe care nu le regăsim în peisajul arhitectural de astăzi. Arhitectul a lucrat, la comandă, imobile de locuit mai ample sau mai reduse, lipsite de elementele caracteristice care aveau să îl evidențieze mai târziu. Cele mai multe proiecte se referă la case de mici dimensiuni cu planuri semnate ,,întocmit: Iulius Doppelreiter”.Mai târziu s-a conturat stilul arhitectural specific proiectelor realizate și, uneori puse în operă, de arhitectul, respectiv antreprenorul Iulius Doppelreiter până la finalul vieții sale”, au transmis reprezentanţii Uniunii Arhitecţilor din România.
Izabella Molnar

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here