Expoziţie la Curtişoara – „De la grâu la pâine”, pe plaiurile Gorjului

O extraordinară expoziţie de artă a avut, ieri, deschiderea la Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj de la Curtişoara. Intitulată „De la grâu la pâine”, (vernisajul a avut loc de la orele 10 ale dimineţii) şi este deschisă publicului timp de o lună. Organizată de Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”, în colaborare cu Consiliul Judeţean Gorj, expoziţia a fost admirată de zeci de persoane, un grup de 40 de oameni veniţi din Bumbeşti-Jiu, a câtorva familii de la Petroşani, dar şi a unor persoane dornice de cultură din municipiul Târgu Jiu. În cadrul Muzeului Arhitecturii Populare din Gorj de la Curtişoara au fost expuse piese etnografice care descriu activitatea de cultivare a grâului şi procesele rezultate din aceasta şi până la coacerea pâinii pe vatră.

Muzeograful drd. în istorie Albinel Firescu, şeful secţiei Muzeului de la Curtişoara, a făcut o descriere excepţională a obiectelor prezentate. În doar o singură încăpere, expoziţia „De la grâu la pâine” a lăsat impresionaţi zeci de oameni. „De la însămânţare, până la apariţia spicului de grâu, până la treierat, şi până la preparatul divers al pâinii în mai multe zone din Gorj, aici sunt toate obiectele care descriu întregul proces”, a spus muzeograful Firescu. Acesta a amintit de simbolurile grâului ca rod al pământului, dar şi de focul care întreţine arderea, dar ajută şi la prepararea pâinii.

În timpul vernisajului au fost oferite diverse forme de pâine, dar şi miere de albine şi apa cristalină direct dintr-un râu. Pâinea a fost oferită de sponsorul expoziţiei, Vel Pitar, iar mierea a fost produsă cu ajutorul apicultorului Albinel Firescu, posesor al mai multor stupi şi a 100 de familii de albine de care se ocupă cu mare plăcere. Chiar numele de „Albinel”, i-a fost dat deoarece bunicul său avea acest hobby.

„Pâinea şi colacul de pâine nu lipsesc niciun moment din viaţa fiecărui om. Avem aici şi un colac, precum acela care se rupe deasupra capului miresei”, şi-a continuat pilda muzeograful ansamblului de la Curtişoara. Întregul teren al acestuia nu aparţine numai Muzeului Judeţean Gorj, o parte fiind şi proprietate privată.

Persoanele care vizitează Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara rămân impresionaţi în faţa specificului popular întâlnit la fiecare pas. Inaugurat în 1975, muzeul şi-a îmbogăţit treptat colecţia de patrimoniu, fiind un adevărat sprijin pentru cei interesaţi de lumea satului gorjenesc vechi, dar şi de cultura populară tradiţională. 30 de obiective se regăsesc pe întregul teren unde Muzeul îşi are reşedinţa. El a fost ridicat în jurul ansamblului format din Cula Cornoiu şi celelalte spaţii ale familiilor care l-au stăpânit. Alte construcţii au fost aduse la Curtişoara printr-o muncă enormă, de prin alte părţi ale Gorjului. Ele au prins viaţă în acest ansamblu, iar curăţirea lor este făcută adesea, într-un mod foarte subtil, de către femeile care îngrijesc construcţiile. Acestea le consideră ca fiind chiar o a doua lor casă, primindu-şi vizitatorii cu mult drag, şi descriindu-le minuţios istoria fiecărei clădiri sau a întregului ansamblu. Sunt spaţii de locuit care datează chiar de la începutul secolului XIX, ca una pe care noi am văzut-o în cursul zilei de ieri. Aceasta nu avea decât o singură cameră la etaj, iar la parter era un beci mare. Poarta de la intrarea pe terenul unde se afla casa menţionată era sculptată armonios, denumirea fiind de „poartă cu şerpi afrontaţi”. Întregul ansamblu este înconjurat de numeroşi arbori, pomi fructiferi şi chiar podeţe care dau originalitate construcţiilor învechite.

Îţi trebuie puţină energie şi putere de deschidere a minţii şi a sufletului spre istorie şi tradiţii, pentru a vizita ansamblul. O dată ce ai ieşit de pe terenul unde sălăşluieşte Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara, porţi în suflet stima pentru înaintaşi şi mândria de a fi şi de a te simţi gorjean.