În general, denumirea de e. de a. e dată activității de prezentare (în spaţii închise, sau deschise) a unui număr (mai mare sau mai mic) de creaţii (de artă, industrie etc.).
În sfera artelor plastice şi decorative, astfel de manifestări expoziţionale pot fi organizate cu creaţii ale unei singure persoane (expoziţie personală), după cum pot fi şi expoziţii… de grup, tematice, locale, naţionale şi internaționale, expoziţii periodice (trimestriale, semestriale sau anuale), expoziţii cu lucrări ale copiilor de grădiniţă, ale elevilor sau studenților, expoziţii ale unui anumit gen sau curent artistic etc.
În fireasca urmărire a realizării persuasive, a unor en-avant-uri față de expozițiile anterioare, fiecare asemenea acțiune, trebuie ca tot timpul să fie motivată de realizarea unui eveniment spiritual elevat și (pe langă, de exemplu, etalarea creației artistice dintr-o anume perioadă) să intenționeze ca, prin…summit-ul de calitați artistice, permanent să evidențieze și o emulație valorică, sporirea sensibilității și gândirii artistice,…răbdătoare și…profunde (ca a unui sacerdot), plasând fenomenul artistic (creația) la nivelul…oberliht al artei.
În general, e de observat că, în susținerea mesajului propus, fiecare lucrare (sau expoziție) de artă trebuie să tindă spre realizarea unui spectacol cultural de excepție.
În urmărirea obținerii unor valori artistice, atât expoziția, cât și fiecare lucrare expusă, solicită din partea artistului executant (un…afectiv) o sporită sensibilitate și situarea permanentă a acestuia în…imperiul unei înalte încărcături emoționale care, ilustrată artistic, să capete numai note lăudabile, care să ateste realizări emergent-referențiale, apodictice şi peremtorii, trădând o vizibilă apetență pentru promovarea adevăratelor valori ale domeniului, cu plasarea…endemică, într-un anumit areal, folosind o anumită modalitate de creație. Acestea sunt posibile şi se realizează doar de persoane cu o chemare (ereditară, sau dobândită prin studii de specialitate) spre un domeniu al creaţiei plastice şi decorative care… ostinato, credincioase imperativelor fenomenului artistic practicat, sunt angajate întru-un continuu efort investigator, într-o emoţionantă efervescenţă creatoare, perenă, care niciodată nu trebuie să cadă-n capcana… suficienţei, a… obişnuitului ci (plasându-se în… teritorii mai apropiate de note ale lirismului, sau de cele ale… ermetismului), adăugând (dacă-i necesar) pentru sporirea valorii creaţiilor şi elemente…augmentative, sau… „apogiaturi” (plastice sau decorative), să promoveze cu onestitate sporirea calitătii artistice a operelor expoziţiei.
Astfel, demersul artistic, bine gândit, evită…aporia, promovând travalii (peripluri) care evidențiază și demonstrează spirite valorice autentice și opere relevante ale artiștilor expozanți care niciodată nu trebuie să se simtă exonerați de cerințele realizării doar a unor certe valori artistice.
Practica şi experiența au dovedit că, realizarea unor asemenea…certe valori, dative, se obțin numai dacă artistul executant insistă cu sinceritate în a asigura perenitate operei sale, „să-și trăiască atât de intens subiectul”, despre acesta chiar putându-se spune că…”se identifică cu…sinea sa” cu…„eul său”, că este o… copie, a structurii sale psihice (transpusă în subiectele decupate din realitatea înconjurătoare sau imaginate), că este … „propriul său purtător de cuvânt”, evitând pastişele şi emfaza, mimarea emoţiilor (kitsch-ul), ca, după realizare, cu o generoasă oblativitate să-l ofere spiritului uman (cotidian şi viitor).
Doar asemenea creaţii (valori perene) trebuie să se etaleze în expoziţii, spre satisfacţia spiritului tot mai pretenţioşilor amatori şi… frecventatori ai fenomenului artistic expoziţional, al comentatorilor si criticilor de artă.
În ideea organizării şi realizării unei expoziţii de artă (… „melanj” al realizărilor artistice ale… „orfevrilor” diferitelor domenii ale creaţiei), trebuie să se facă şi o riguroasă preselecţie (şi selecţie) a lucrărilor prezentate pentru a intra în expoziţie, unde, totdeauna, trebuie să se admită doar adevărate valori artistice, acumulări (de formă şi conţinut, de exemplu) care să ilustreze puternice stări emoţionale, endogene artei, valori care… consacră artişti, sau prezintă opere ale unor… consacraţi (prolifici, permanent prosperi), posesori ai unor stiluri formate (în urma studierii 
noţiunilor de artă, a „pelerinajului” în consultarea literaturii specifice, a vizionării multor expoziții de artă, a unor… empatii preferate, a practicării diferitelor domenii de creaţie artistică, al adoptării unei anumite modalităţi (formale, specifice, originale bine conturate) în practicarea artei, artişti care, prin operele lor referenţiale, devin repere ale creaţiei artistice, care invită privitorul în universul adevărat al valorilor artistico-plastice sau decorative, fiind remarcaţi de critica de artă, cea care, aducând motivaţii pertinente, îi impune și îi „recomandă” paginilor istoriei artei, ceea ce se relevă şi prin… atitudinea privitorilor faţă de operele lor.
Plecând de la pretenţia că fiecare expoziție trebuie să fie doar un… exordiu al valorilor care vor urma, în acelaşi timp, expoziţiile sunt apreciate a fi şi cele care oferă date pentru documentarea şi… „memorarea” artei de-a lungul timpului (a… Clasicismului, Renaşterii etc.), a …consacrării diferitelor genuri şi curente artistice, a remarcării performanţelor diferiţilor artişti (ale căror opere valoroase devin, de asemenea, realizări deosebite ale artei, elemente care sunt „reţinute” în diverse cărţi de istorie a artei, monografii, albume etc.).
Cu referire la valoarea operelor expuse în expoziţii, credem că e necesar să reţinem şi ceea ce a spus Tudor Arghezi despre aceasta, anume că „valoarea unei opere de artă şochează plăcut privitorul din prima clipă când dă cu ochii de ea, moment când, instantaneu, aceasta îşi transmite toate calităţile sale artistice, emoţionând privitorul, încât acesta revine să o mai vadă încă şi încă, dorind chiar să o aibă”. Nenea Tudorică mai spunea că, „exponatele care, privindu-le, nu atrag atenţia în mod deosebit, intră în uitare definitivă, nu au valoare artistică”. Mai trebuie să remarcăm, credem, că, totdeauna valoarea artistică a operelor expuse a tins spre o evoluție ascendentă, aprecierea acesteia (de către specialiști ca și de…privitorii expozițiilor) contribuind mult la…orientarea creației artistice viitoare, știut fiind că, folodindu-se aceleași și aceleași modalități de realizare a creațiilor artistice, la un moment dat (istoria artei a remarcat), privitorul a…obosit și, indirect, a spus creatorilor de artă că…vrea „altceva și…altfel spus”, contribuind la evoluția mereu ascendentă, a exprimării…mereu altfel a artei.
Putem da aici exemplul artei abstracte, artă a negării figurativului academist, a…esențelor, cea care, după afirmarea sa (sfârșitul primului deceniu al secolului al-XX-lea), cu toate că diferitele sale manisfestări au cunoscut unele diferențieri, exprimarea abstracționistă și-a păstrat fondul concepției, în deceniul V, exprimarea abstractă a cunoscut o așa de mare diversificare încât…a obosit pe cei care frecventau expozițiile sale, ceea ce, în urma mai multor discuţii şi analize, începând cu sfârşitul deceniului şase (datorită şi unei oarecare…abreacţii), astfel de exprimare artistică a fost nevoită să accepte… recurenţa la modalităţile de declanşare a stărilor emoţionale cultivate… cândva. Păstrând, totuşi, şi elemente ale abstracţionismului, creaţia artistică abstractă deci, a fost nevoită, să solicite declanşarea stărilor emoţionale, prin a face loc și la manifestări specifice… op-art-ului, pop-art-ului, hiperrealismului, … noului realism, ceea ce a fost, totuşi, un pas înainte în evoluţia artei, care a readus privitorii în sălile de expoziţii, concluzionându-se că arta trebuie să fie creată pentru om, căruia trebuie să i se prezinte (în forme elevate), mereu…altceva, care să-l intereseze, contribuind la instrucţia şi educaţia sa, ceea ce se poate face, iată, şi prin expoziţia de artă.
Prof. Marin Colţan
