Vineri, dis de dimineaţă, pe la ora 6,30, o DACIA Logan pilotată de pietrarul Ilie Alexandru, el însuşi student în anul al III-lea al unei facultăţi cu profilul arte plastice a Universităţii “C. Brâncuşi” Târgu-Jiu a demarat în trombă spre Curtea de Argeş. În dreapta viitorului mare sculptor Ilie Alexandru, ce deocamdată se autodefineşte, cu modestie, doar pietar, se afla pictorul Florin Hutium. Lipsea sculptorul Decebal Crăciun, aflat la Bruxelles tot în scopuri artistice.
Panotarea şi montarea Expoziţiei în timp record
Cocheta sală expoziţională a Muzeului de Istorie Curtea de Argeş este una modernă şi cu o iluminare perfectă. Tânărul director al Muzeului Municipal de Istorie, Gabriel 
Moisescu, împreună cu doi-trei colaboratori îi aşteptau pe artiştii plastici din oraşul lui Brâncuşi: pictorul Florin Hutium şi cele 20 de picturi ale domniei sale şi doar cele 8 sculpturi în lemn ale valorosului Decebal Crăciun, aflat la Bruxelles. Prezenţa acestuia cu doar opt sculpturi se datorează sculptorului şi 
universitarului dr. Paul Popescu, cel care i-a ştirbit întrucâtva o reprezentare mai bogată studentului său din anul I – secţia sculptură, căruia i-a oprit acela mai valoroase lucrări pentru o expoziţie studenţească organizată într-un spaţiu niţel cam impropriu, la vechiul rectorat al UCB, cu prilejul zilei de 19 februarie, ziua naşterii părintelui sculpturii moderne universale – Titanul de la Hobiţa – Constantin Brâncuşi.
În nici două ore, expoziţia a fost instalată – picturile pe simezele gata pregătite, iar sculpturile montate cu gust artistic.
Vernisajul propriuzis
Graţie mai vechilor legături de prietenie între artiştii din Gorj şi oamenii de cultură din oraşul primei Case Domneşti, care-a reunit pentru prima dată cnezatele şi voievodatele din stânga şi din dreapta Oltului, la ora 16,00 trecute fix, s-a petrecut începutul vernisajului.
Cu delicateţe, directorul Muzeului, Gabriel Moisescu, gazda primitoare a artiştilor din Gorj, i-a dat cuvântul profesorului Aurel Gârjoabă, el însuşi membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România. O mai veche cunoştinţă a Gorjului, fiind un participant la una din trecutele ediţii ale taberelor de cercetare etnofolclorică organizate de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj.
„Avem bucuria să admirăm un gen de pictură neobişnuit, şi-a început prezentarea prof. Aurel Gârjoabă. Pictura lui Florin Hutium poate fi inclusă şi în expresionism, dar şi în puantilism. Modelul arhetipal – peştele, ne duce cu gândul la faptul că pictorul a pornit de la tema privind orginea lumii. Un artist experimentează permanent şi se simte în pictură ca peştele în apă. Dacă experimentul pe care-l face reuşeşte să-i impresioneze pe privitori – cum este cazul de faţă -, tablourile invită ca să le poţi percepe şi să le trăieşti emoţiile. Artistul foloseşte game diferite, dar sunt şi armonii complimentare. Este, peste toate, demn de remarcat rafinamentul cromatic. Fiecare dintre noi trăim tabloul în mod diferit, adică momentul artistic e privit diferit la un privitor faţă de celălalt. Despre lucrările în lemn expuse de Decebal Crăciun, profesorul Aurel Gârjoabă s-a exprimat cum că sculptura e pusă în valoare prin lumini şi umbre, goluri şi plinuri. Iar la fiecare lucrare sculpturală Decebal Crăciun a ales cu simţuri fine structura lemnului. Care trăieşte prin volum şi prin repetarea inegală”.
Florin Hutium, prin el însuşi
„Sunt onorat nu prezenţa numeroasă şi de invitaţia primită din partea conducerii Muzeului de Istorie. Acea rădăcină de nuc a colegului meu de facultate şi de expoziţie arată superb, Decebal Crăciun porneşte de la nişte arhetipuri, ca şi mine de altfel. Cineva a găsit în operele lui Decebal Crăciun şi forme acvatice, hidraulice…
Cât despre mine, am ales arhetipul peştelui ca să mă plimb cu el pe unde vreau. Folosesc semne şi simboluri – geneza/oul, agitaţia browniană, la mijloc avându-l într-o pictură de Napoleon, cu agitaţia lui. Totul este expermient, nimic nu este nou sub soare. Cum le numea celebrul Joung sunt «promisiuni ale trecutului, lucruri deosebite şi noi». În fond, atât eu cât şi Decebal Crăciun colaborăm cu dumneavoastră privitorii şi iubitorii de artă, termenul de expoziţie fiind pentru mine un termen perimat!”
Voci din public: Traian Guţă şi Daria, o fetiţă de 8 anişori
La final, artistul fotograf dar şi pictor localnic, Traian Guţă, care avea şi el peste două ore o expoziţie complexă şi eclatantă la Casa de Cultură din Curtea de Argeş, şi-a salutat colegii de breaslă. Despre Decebal Crăciun a spus că toate sculpturile lui au dinamism şi plac ochiului, iar cu referire la Florin Hutium a recunoscut că: “Peştele are multe de spus, fiind ca arhetip un iozvor nesecat de teme, de abordări”.
O fetişcană de vreo 8 ani, frumos îmbrăcată, pe numele ei Daria, ne-a surprins pe toţi. Cu mămica ei de mânuţă a văzut toate picturile, punând întrebări la fiecare dintre ele. La sculpturi şi-a luat tatăl pentru alte explicaţii. Ei bine, întrebând-o dacă-i place pictura mi-a răspuns că ea a făcut pictură şi vineri. În plus, îi place canto, arhitectura şi actoria, dar n-ar juca decât comedie.
Una peste alta, prin căldura cu care-au fost primiţi mesagerii artiştilor din Gorj, prin numerosul public prezent, se poate spune că expoziţia “Semne autobiografice” a cuplului – pictor şi sculptor – este o superbă reuşită. Pe care-ar fi bine s-o vadă şi gorjenii acasă la ei.
Ion Predoşanu
