Excepţii de neconstituţionalitate, respinse iar în dosarul “Mafia imobiliară”

111

curtea_de_apelMagistraţii Curţii de Apel Piteşti, unde s-a strămutat în aprilie dosarul intitulat de presă drept ,,Mafia imobiliară”, au respins la jumătatea acestei luni excepţiile de neconstituţionalitate invocate de inculpaţii: Nicolae Diaconu, soţul fostului subprefect Lelioara Deaconu, de Ioana Călinescu, fosta şefă a Serviciului de Legalitate din Prefectura Gorj, de fostul magistrat Ilie Gheorghe şi de salariata Primăriei Târgu-Jiu, Marinela Bărdan.

Judecătorii au stabilit şi un nou termen în proces, adică 3 iunie, fiind citate, de data aceasta, şi părţile, adică cei 7 inculpaţi şi reprezentanţii Primăriei Târgu-Jiu şi cei ai Agenţiei Naţionale de prefectura facuta de mineAdministrare Fiscală, ambele instituţii constituindu-se părţi civile. Primăria are de recuperat aproape 91.000 de euro, motiv pentru care asupra imobilelor aparţinând soţilor Deaconu şi Ioanei Călinescu s-a pus sechestru asigurator. Dosarul prin care procurorii DNA i-au trimis în judecată pentru fapte de corupţie pe fostul subprefect Lelioara Deaconu, pe soţul acesteia de profesie avocat, Nicolae Deaconu, pe fosta şefă de la Legalitate, Ioana Călinescu, pe Ştefan Burcheci, fost membru al Corpului de Control al prefectului judeţului Gorj, Gheorghe Ilie fost judecător, Marilena Budulan, şeful Serviciului agricol din Primăria Târgu-Jiu şi pe Remus Stamatie, fostul secretar al Primăriei Turceni, se află de o lună pe masa judecătorilor Curţii de Apel Piteşti, la decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Dosarul s-a aflat iniţial la Craiova dar avocatul Deaconu a invocat prima excepţie de neconstituţionalitate din acest dosar. I-a fost respinsă cum s-a întâmplat şi la cea de-a doua excepţie ridicată în ultima lună. Gestul său a fost preluat şi de ceilalţi inculpaţi care au invocat şi ei excepţii de neconstituţionalitate, unii încă de când dosarul s-a aflat la Craiova. La primele termene judecătorii piteşteni au decis să proroge excepţiile invocate de inculpaţi la un alt termen de judecată. La termenul din 12 mai, instanţa decide să respingă excepţiile ridicate de cei patru, prin apărători, fixând un nou termen de judecată pe 3 iunie, cu citarea părţilor. Astfel că în ciuda încercărilor inculpaţilor de a se scăpa de acest dosar instrumentat de către DNA, procesul merge înainte.

Rechizitoriul DNA

În rechizitoriul întocmit de procurori s-a reţinut că, în perioada 2002-2007, subprefectul de Gorj, Lelioara Deaconu, care îndeplinea şi funcţia de secretar şi membru al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gorj, şi Ioana Călinescu, în calitate de şef al Serviciului Legalitate din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţul Gorj şi membru al Comisiei Judeţene Gorj, folosindu-se de prerogativele funcţiilor deţinute, i-au determinat pe Ilie Gheorghe, Marinela Bardan şi Ştefan Burcheci să acţioneze contrar atribuţiilor de serviciu şi să propună Comisiei Judeţene validarea şi reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenuri din rezerva Municipiului Târgu-Jiu, în baza unor documentaţii incomplete şi falsificate. Deaconu şi Călinescu au acceptat astfel de documente, au votat pentru validarea acestor suprafeţe de teren şi au semnat hotărârile Comisiei judeţene în calitate de secretar, respectiv membru, fără să verifice legalitatea, verosimilitatea şi pertinenţa documentaţiilor. Astfel, a fost reconstituit dreptul de proprietate în favoarea lui Nicolae Deaconu, soţul Lelioarei Deaconu, şi în favoarea fiului Ioanei Călinescu, deşi aceştia nu aveau dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate pe raza administrativă a oraşului Târgu-Jiu. Nicolae Deaconu a obţinut astfel două suprafeţe de teren în suprafaţă totală de 3.300 mp., iar fiul Ioanei Călinescu două terenuri în suprafaţă totală de 2.731 mp., toate imobilele fiind situate în Târgu Jiu. Pe parcurs Nicolae Deaconu a vândut unul dintre aceste terenuri la data de 2 iunie 2008 cu suma de 25.000 euro şi cu această ocazie a declarat notarului public care a autentificat contractul de vânzare-cumpărare un preţ mai mic decât cel real, sustrăgându-se, în acest mod, de la plata unui impozit pe tranzacţii imobiliare în sumă de 2.106 lei.

Anamaria Stoica

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here