Eveniment omagial extrem de reuşit – BRÂNCUŞI, LA EL ACASĂ / Peştişani – Hobiţa, 17-18 februarie 2016

358

Însemnările sau consemnările de faţă, cum vreţi să le spunem, nu se doresc altceva decât simple note de suflet despre manifestările culturale ce au avut loc timp de două zile, în 17 şi 18 februarie 2017, începute la Târgu-Jiu, în preajma Coloanei Infinită, şi continuate la Hobiţa şi Peştişani cu o participare peste aşteptări – ca număr şi probitate ştiinţifică – de nivel naţional.

Omagiul organizat de mai mulţi naşi
O vorbă populară zice că atunci când sunt mai multe moaşe rămâne copilul nemoşit! În cazul de faţă Omagiul fuse pus la cale – şi a fost o extrem de izbutită manifestare cultural-artistică şi ştiinţifică – în cel mai mic amănunt, de către Fundaţia „Casa Brâncuşi-Hobiţa”, preşedinte prof.univ.dr Moise Bojincă -, cu sprijinul Consiliului Judeţean Gorj, Primăriei şi Consiliului Local al comunei Peştişani şi Liceului Tehnologic „Constantin Brâncuşi” Peştişani, în parteneriat cu Fundaţia SUCCES „Aproape de oameni”, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, Federaţia „Societatea Civilă Românească” şi Teatrul NOSTRUM Bucureşti.

De la Coloana Infinită, la Casa Muzeu Constantin Brâncuşi, de la Hobiţa-Peştişani
Vineri după amiază, oaspeţii din Bucureşti – aici mă refer la poeţii şi actorii membri ai Teatrului NOSTRUM, dar bucureşteni şi argeşeni din Societatea Civilă Românească – au fost aşteptaţi la Gara Târgu-Jiu. Împreună cu târgujieni, cu reprezentanţi ai Primăriei Peştişani, precum şi cu cei din Fundaţia Casa Brâncuşi-Hobiţa au avut o întâlnire cu Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Cosmin Popescu, la Coloana Infinită.
De acolo, cu un microbuz al Primăriei Peştişani şi cu autoturisme participanţii au mers, însoţiţi de primarul Cosmin Pigui şi de viceprimarul Nicolae Nicolcioiu într-o vizită la Casa Muzeu din Hobiţa, ce poartă numele patronului spiritual al întregii manifestări omagiale – Constantin Brâncuşi.

Expoziţie de costume populare, lansarea Monografiei satului Brădiceni şi Seară de poezie
Spre seară, în Sala Centrului de Documentare şi Informare a Liceului Tehnologic „Constantin Brâncuşi” simpozion brancusi2Peştişani, s-a vernisat şi vizionat o Expoziţie de costume populare din comuna Peştişani, unele din lada de zestre a bunicilor, costume vechi de peste 100 de ani. Emoţionantă s-a constituit şi lansarea Monografiei satului Brădiceni, fost târg şi fostă reşedinţă de plasă, la care au vorbit şi autorii Ion Posdărăscu – fiu al satului -, dar şi Ion Cârstea, autor al mai multor cărţi cu caracter istoric şi monografic, argeşean de baştină, dar cu buletin de Bucureşti, un îndrăgostit al arhivelor, bibliotecilor, dar şi al meleagurilor fostei aşezări aristocratice Brădiceni. Monografia merită o recenzie aparte, mai ales pentru originalitatea ei şi că din ea nu lipsesc nici Peştişanii, Hobiţa, Frânceştii, Boroştenii, Gureşii şi Seuca, într-un cuvânt toate satele comunei Peştişani. Seara de poezie l-a avut ca invitat de seamă pe poetul gorjean Nicolae Dragoş, care-a citit din volumele Domniei sale mai multe poeme dedicate Părintelui sculpturii moderne – Titanul de la Hobiţa Constantin Brâncuşi. Unul dintre poeme rememora cu har o întâmplare petrecută într-o zi de decembrie 1967, când poetul Nicolae Dragoş a căutat fără ghid Mormântul din Cimitirul Montparnasse al lui Bădia Costache şi a găsit acolo o lumânare aprinsă. Semn al neuitării Sfântului din Montparnasse de către contemporani. Dintre mulţii poeţi ce l-au preamărit – aşa cum se cuvine – pe Constantin Brâncuşi îl amintim pe talentatul şi prolificul Ion Popescu-Brădiceni, dar şi pe sensibila poetă bucureşteană Rodica Subţirelu, Redactor şef al revistei lunare „Cronica Timpului” – Publicaţie de cultură, atitudine şi performanţă, editată de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, Director general DORU DINU GLĂVAN.

Simpozionul „Brâncuşi la el acasă”
Este aproape imposibil să povestim toate gândurile, amintirile şi ideile propuse pentru viitorime ale acestor intervenţii şi comunicări ştiinţifice susţinute de participanţi. Ca şi în prima zi, Sala Centrului de Documentare şi Informare al Liceului Tehnologic „Constantin Brâncuşi” s-a dovedit a fi aproape neîncăpătoare. Mai ales că Moderatorul era nimeni altul decât distinsul brâncuşiolog Dr. Ion Mocioi. Care-a vorbit şi în deschiderea lucrărilor Simpozionului, a susţinut şi o comunicare ştiinţifică, dar i-a prezentat pe toţi cei care şi-au adus contribuţia, după puterile domniilor lor, la păstrarea vie a memoriei Titanului de la Hobiţa – Constantin Brâncuşi.
simpozion brancusi4Cosmin Pigui, primarul comunei Peştişani, a prezentat „Implicaţii ale autorităţilor publice locale pe linia valorificării lui Constantin Brâncuşi”. Dr. Ion Mocioi a susţinut comunicarea „Specificul naţional în arta lui Constantin Brâncuşi”, iar prof. Ştefan Stăiculescu tema „Brâncuşi între modestie şi geniu”. Scriitorul Mihai Sporiş a glosat despre „Brâncuşi acasă, după 60 de ani de eternitate”, în vreme ce subsemnatul a citit eseul „Autostrada Brâncuşi”, al scriitorului Ion Căpruciu, ca şi intervenţia publicistică semnată Ion Predoşanu: „Investiţiile lui Brâncuşi”, ambele văzând lumina tiparului în Gorjeanul.
Extrem de aplicată, de modernă şi bine ilustrată a fost comunicarea realmente ştiinţifică şi pe o temă inedită a Dr. Sorin Lory Buliga: „Objets trouves în grădina Casei Barbu Gănescu. O altă creaţie a lui Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu.” Din publicistica vremii, adică din biblioteci sau de la naftalină, prof. Dan Pupăză a prezentat însemnarea „O mândrie a neamului: Constantin Brâncuşi”, publicată în anul 1930 de către învăţătorul Dumitru Pupăză. Despre doi corifei ai neamului român s-a ocupat Prof.dr. George Ene în al său studiu: „Eminescu – Brâncuşi – cultul ţăranului român.” Cei din urmă, dar poate că şi cei dintâi, ordinea prezentării nefiind alfabetică, sunt Dipl. ec. Petre Răcănel cu „Brâncuşi fericit la el acasă” şi Prof. univ.dr. Moise Bojincă autorul eseului de atitudine: „Moment
Firesc, au urmat succinte concluzii şi încheierea lucrărilor Simpozionului „Brâncuşi la el acasă.” Factotum-ul acestor două zile de manifestări – Prof. univ.dr. Moise Bojincă – a fost propus şi a acceptat să devină Preşedintele Filialei Gorj al Federaţiei „Societatea civilă românească”, la propunerea simpozion brancusi5Preşedintelui Federaţiei, Prof.dr. George Ene, un remarcabil patriot.
Ne-am lungi prea mult dacă am pomeni şi titlurile altor comunicări ce nu au fost susţinute pentru că din motive de sănătate şi distanţă, precum sunt cazurile acad. Grigore Brâncuşi ori scriitorul Dumitru Dănău, dar şi alte personalităţi, au absentat. Fundaţia Casa Brâncuşi-Hobiţa îşi propune să reunească într-un volum toate aceste comunicări ştiinţifice.

Momente artistice: teatru, muzică şi dans
Spre onoarea lor, membrii Teatrului NOSTRUM Bucureşti au prezentat un fragment cu teribil impact la public din piesa „Ne vedem la Paris” a autorului gorjean Marin Voican Ghioroiu, printre altele şi autorul unui poem inspirat de trecerea la cele veşnice a celui mâhnit că patru academicieni ai RPR i-au repudiat opera şi au respins intenţia lui Constantin Brâncuşi de a dărui statului român Atelierul şi operele sale, care fiind refuzate constituie acum chintesenţa Centrului de Artă Modernă Georges Pompidou din Paris.
Rolul lui Bădia Costache l-a jucat strălucit un personaj ce se aseamănă cu Sfântul din Montparnasse, Dipl. ec. Petre Răcănel, pe Arethia Tătărescu poeta, publicista şi actriţa cu har Rodica Subţirelu, iar pe Maria Tănase o superbă îngemănare de actriţă şi cântăreaţă cu voce de aur – Dana Irina Gâju. Am mai admirat şi momentul muzical susţinut de soprana de coloratură Rodica Angelescu şi actriţa Dana Irina Gâju. Ca o surpriză, la final au cântat soliste vocale şi naiste, dar am privit şi cum tradiţia continuă la dansatorii Ansamblului „Cântec şi Joc” Peştişani.
Ion PREDOŞANU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here