Cu aceeaşi eleganţă, trimestriala revistă concepută în baza unui proiect ce aparţine scriitorului prof.dr. Zenovie Cârlugea a ieşit pe piaţă. Fiind lansată încă de Ziua Culturii Naţionale – 15 ianuarie 2014. Una şi aceeaşi cu ziua de naştere a Poetului Nepereche – Mihai Eminescu.
Poate şi de aceea, prima pagină – cea mai frumos ilustrată şi la policromie – âncepe cu editorialul lui George Popa intitulat Homo poeticus eminescianus. Şi mai conţine o succintă prezentare a cărţii EMINESCU – mitograme ale daco-românităţii, aparţinând autorului Zenovie Cârlugea şi scoasă – într-o nouă ediţie – de Editura TipoMoldova.
Ioan Şt. Lazăr glosează pe seama celui de-al doilea volum „Dioptricon – contribuţii de teorie, istorie şi critică literară” (Published by Lulu, USA, 2009). Pe baza unei bogate bibliografii, distinsa doamnă Sorana Georgescu-Gorjan identifică momente referitoare la luna decembrie legate de viaţa lui Constantin Brâncuşi.
„Stabilt la Heibelgerg, încă din 1989, poetul şi traducătorul Mircea M. Pop a practicat, de-a lungul anilor, comentariul publicistic şi recenzia, privitoare la cărţi de poezie, proză, istorie şi critică literară, aparţinând, în special, scriitorilor români de în spaţiul germanic”, cum ne asigură Horia T. Mureşan în eseul dedicat apariţiei cărţii „Secvenţe literare germane”, apărut în colecţia OPERA OMNIA a aceleiaşi edituri ieşene. Aş preciza că şi scriitorii gorjeni s-au bucurat şi se bucură de o atenţie deosebită din partea lui Mircea M. Pop, laureat şi al Festivalului Internaţional de Literatură „Tudor Arghezi”.
Laboriosul scriitor şi universitar craiovean Tudor Nedelcea dedică o pagină Centenarului Maria Tănase – PASĂREA MĂIASTRĂ a muzicii populare olteneşti, dar şi o prezentare a cărturarului şi muzicologului Viorel Cosma, la rubrica „Un destin, o operă”. Despre receptarea lui Tudor Arghezi în Polonia ne dă informaţii extrem de necesare scriitorul şi diplomatul Nicolae Mareş. Gorjeanul cu buletin de Bucureşti, Grigore Smeu, e prezent cu eseul Între absurd şi fantastic.
Nu lipseşte nici poezia, fie recenzată – cazul volumului „Pridvor de veghe” de Zoia Elena Deju, Cartea din Icoana Preacuratei, din volumul în pregătire „Calea de-o viaţă spre sufletul meu”, de Cosmin Stoica, ori parodiile cu poeţi, de Grigore Smeu, unde-i parodiază pe Mircea Dinescu, Ghoerghe Grigurcu, Mircea Cărtărescu şi Ana Blandiana.
Şi multe-ar mai fi de spus şi de citit. Mai ales paradigmele celui de-al doilea război mondial cuprinse sub titlul „Lagărul de la Târgu Jiu”, al istoricilor Eugenia Firescu şi Dr. Albinel Firescu. Poate cel mai valoros şi mai în vogă prozator al Gorjului contemporan – colaboratorul Gorjeanului Ion C. Gociu – este disecat cu acut simţ critic şi cu acribie de criticii Zenovie Cârlugea şi Mircea M. Pop. Un Cronicar se ocupă şi de „Gorjul umoristic”, Antologia întocmită de Grig M. Dobreanu şi editată de CJCPCT – Gorj, 2013. Tomul „Aripi de pământ” al talentatului poet gorjean Viorel Surdoiu se-ntâmplă a fi lăudat şi luat la puricat de Cezar Braia-Baraschi. Multe ar mai fi de spus, dar cum, cei din urmă sunt cei dintâi, preşedintele de onoare al revistei – Ovidiu Drimba – îşi începe exegeza despre personalitatea lui Michelangelo Buonarroti exact pe ultima pagină – 52.
Nicolae Roşca
