Eveniment literar-artistic – Festivalul Internaţional de Literatură „Tudor Arghezi”, ediţia a XXXV-a, 22-24 mai 2015, un real succes al judeţului Gorj!

455

Târâş-grăpiş, mai cu criză economică şi fonduri puţine de la Consiliul Judeţean Gorj, mai ales în ultimii ani, iată că Festivalul Internaţional de Literatură „Tudor Arghezi”, ce se ţine anual la Târgu Jiu şi Târgu Cărbuneşti, a ajuns la cea de-a XXXV-a ediţie. Una, fără doar şi poate, cu plusuri şi minusuri, dar una peste alta de un real succes.

Simpozion şi pelerinaje, la Mănăstirea Crasna şi Hobiţa Titanului
Fie-mi îngăduit, deşi am fost rugat să nu scriu de pelerinajul de la Mănăstirea Crasna, de vineri seara, la ora mesei, să-l amintesc. Cu binecuvântarea Părintelui Stareţ al lăcaşului de cult cu o mare vechime şi pictură valoroasă, ce-şi aşteaptă rândul pentru restaurare. Masa a oferit-o Doamna Eleonora Sârbu, mama Lorenei Sârbu (SUA), – graficiană festival arghezişi ilustratoare a albumului „Tudor Arghezi” – 11 POEME, ediţie bilingvă româno-bulgară, traducerea în graiul vecinilor de la Sudul Dunării de poetul şi tălmăcitorul Ognean Stamboliev (Bulgaria),  Târgu Jiu – 2015.
Mai înainte avusese loc un Simpozion de arghezologie, bănuiesc, eu fiind neinvitat, şi doar un fluture pe lampa manifestării cultural-artistice la o parte din evenimente.
Sâmbătă, pe lângă vernisajul unei expoziţii de artă plastică despre care vom face glăsuire ceva mai la vale, s-a mers la festival arghezi (1)Negomir, unde gospodarul comunei, primarul Ion Gruescu, a oferit o masă cu de toate, impresionând incinta-Parc plină de flori a primăriei.
În aceeaşi seară a zilei de sâmbătă s-a mers ca închinăciune în faţa memoriei Titanului de la Hobiţa la Casa Muzeu „Constantin Brâncuşi”, unde oaspeţii din ţară şi, mai ales, cei din străinătate au beneficiat de o prezentare excepţională a brâncuşologului Dr. Ion Mocioi. Cina a fost servită de distinsa Doamnă Cornelia Brâncuşi, la Pensiunea „Casa Brâncuşi” din Peştişani.

Recital şi cenaclu de Poezie
Noua Sală de lectură „Mihai Eminescu” a găzduit o formă de manifestare a iubirii de Tudor Arghezi şi de poezie. În prezenţa directorului Bibliotecii Judeţene „Christian Tell”, Dr. Olimpia Bratu, prezentată de Directorul festivalului festival arghezi (4)„Tudor Arghezi”, prof. Ion Cepoi, drept partener, am avut parte de un recital ad-hoc în care toţi cei care-au dorit au recitat poeme sau citit eseuri şi gânduri despre literatură, traduceri – cazul bulgarului Ognean Stamboliev -, s-au încrucişat spadasinii în epigrame.
Participarea a umplut sala mai mică decât o ştiam, dar în întregime modernizată. Ne permitem a reproduce o valoroasă poezie închinată aceluia care dă numele festivalului.

Argheziană
Un biet monah, retras într-o chilie,
Încearcă, ispitit de apogeu,
Să-l pipăie c-un braţ pe Dumnezeu,
Dar pipăirea lui tot întârzie.

Probabil, Demiurgul, pe furiş,
L-a prins rostind, în loc de psalm, agate
Şi nu mai vrea acum să o s-arate
Nici când îl vede singur şi pieziş.
Monahul, obosit de aşteptare,
Văzând că ruga-i este în zadar,
Coboară printre gâze, plin de har,
Şi iscă frumuseţi nemuritoare.
SPIRIDON POPESCU

„TUDOR ARGHEZI – 11 POEME”
Cu exprimare la persoana întâia, Prof. Ion Cepoi semnează o prefaţă sau Cuvânt înainte al albumului „TUDOR ARGHEZI – 11 POEME”, în care mai spune şi chestiuni adevărate:
festival arghezi (6)„În mai 2006, devenit între timp director al Festivalului de literatură „Tudor Arghezi”, am transformat manifestarea în Festivalul Internaţional de Literatură.(…)
Ca încă un semn de omagiu adus marelui poet, la propunerea lui Teodor Dădălău şi cu permisiunea Mitzurei Arghezi, din 2009, la fiecare ediţie a festivalului, se tipăreşte albumul „Tudor Arghezi – 11 poezii” (deşi, pe coperta unu scrie POEME), în ediţie bilingvă şi cu ilustraţii aparţinând unor plasticieni consacraţi din ţară şi din afara ei. Până acum albumul a apărut în limbile engleză, franceză, germană, italiană, sârbă şi bulgară, iar grafica a fost realizată de Raul festival arghezi (7)Cortes (Peru), Gheorghe Dican (la al cărui vernisaj în sala de expoziţii a Muzeului de Istorie „Al. Ştefulescu” a vorbit ca un veritabil critic de artă Directorul de Onoare al Festivalului, polivalentul Horia Gârbea – între altele poet, traducător, eseist, critic literar – şi manager literar de excepţie), Gelu Costea şi regretatul Florin Isuf (România), Yordan Kissiov şi Ivan Kancev (Bulgaria) şi Lorena Sârbu (S.U.A.).
Ajuns la a XXXV-a ediţie (din care zece internaţionale), Festivalul de Literatură „Tudor Arghezi” a devenit aşadar nu doar o punte de legătură între creatorii români şi cei din afara graniţelor ţării, ci şi o mare oportunitate de promovare în lume a unui ţinut bine înzestrat cultural.”
festival arghezi (9)Expoziţia colectivă a celor care au ilustrat albumele „Tudor Arghezi – 11 POEME” este una de reală calitate şi de ea s-a îngrijit curatorul Teodor Dădălău. Ea va mai rămâne deschisă la parterul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, în Sala „Florin Isuf”, încă două săptămâni, dacă nu chiar mai mult. Şi merită cu prisosinţă s-o vizitaţi!

Gogoşi şi… Palmares
Oarecum mirat că, pentru prima dată, cotidianul de suflet al gorjenilor – Gorjeanul – nu apare printre partenerii Festivalului Internaţional de Literatură „Tudor Arghezi”, mi-am exprimat nedumerirea faţă de Directorul pe viaţă al acestuia, prof. Ion Cepoi.
Cum mi s-au servit nişte minciuni, am găsit de cuviinţă să nu mai particip la manifestarea de ieri, de la Târgu Cărbuneşti, deşi atât domnul Ion Cepoi, cât mai ales poetul, publicistul şi eseistul de aleasă ţinută care este Nicolae Dragoş au insistat să revin asupra deciziei mele.
festival arghezi (10)Între timp, cel cu musca pe căciulă, adică prof. Ion Cepoi mi-a dat o foaie A4 cu Palmaresul Festivalului. Din respect pentru cititori, s-ar putea să-l publicăm mâine. Totuşi, un subaltern de-al domniei sale îşi varsă pe Gorjeanul umorile sale, iar pentru că scriitorul Ion Cepoi nu mai este secretar literar al Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” Târgu-Jiu vinovată este incompatibilitatea domniei sale şi anchetele procuraturii asupra managerului Marian Negrescu. Nu noi.
Restul sunt poveşti de adormit copiii!
Ion Predoşanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here