Minivacanța de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române în viitoarea Românie de astăzi – a făcut ca să primesc publicația lunară independentă NOVĂCEANUL cu întârziere.
Și, totuși, merită recenzată și acum. Vă veți convinge că mai bine mai târziu decât niciodată este o zicală ce se potrivește de minune și în acest caz. Mai ales că a vorbi despre UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE – 24 IANUARIE 1859, așa cum o face cu brio și cu competență, pe prima pagină, Prof. Alina Ramona Țicu, este ca o recitire a unei lecții de istorie despre o zi astrală a Țării Românești și Moldovei, sub conducerea aceluiași Domn ALEXANDRU IOAN CUZA, numele acestui cel dintâi domnitor român al celor două principate unite fiind și titlul editorilaului semnat de publicistul și scriitorul Constantin Dârvăreanu, Redactorul șef al publicației.
În pagina a doua, putem citi articolele de Ziua Culturii naționale, sărbătorită la Novaci, ale Prof. Alina Ramona Țicu (la Peștișani a fost dată uitării, deși există un Colegiu Tehnologic Constantin Brâncuși, Gimnaziu și Primărie!!!) și relatarea Cadou minunat de Crăciun, a lui Constantin Dârvăreanu, despre colindatul tradițional și colindătorii grupului înființat la sfârșitul anului 2021, din inițiativa lui Cătălin Pilea. Grup care a participat la „sărbătoarea Nașterii Domnului, fiind expresia cea mai vie a culturii duhovnicești populare, o prelungire a Liturghiei și a slujbelor de Crăciun săvârșite în biserică”.
Regretatul scriitor patriot Pavel Coruț semnează poemul „Cuza – Inimă-de-stea”, din care cităm ultimele patru versuri: „Primește-l, Doamne-n Casa Ta,/ Pe Domnul trist și-nsingurat,/ Pe Cuza – Inimă-de-stea/ Și iartă-ne că l-am trădat!”
Trecerii celor 172 de ani de la Nașterea Poetului Național Nepereche, la 15 ianuarie 2022, îi este dedicată pagina trei, sub titlul Mihai Eminescu și Ziua Culturii Naționale, sub semnătura lui Constantin Dârvăreanu, zi pe care autorul susține că ar trebui să o sărbătorim în fiecare zi. După o scurtă prezentare a nașterii viitorului Poet Nepereche, Constantin Dârvăreanu face o selecție de trei poeme: Dorința, Atât de fragedă (scris pare-se, în Gorj, la Florești, n.m. I.P.) și O, rămâi, din 1879 ale aceluia care este numit, pe bună dreptate, Poetul Nepereche, și alte două poeme închinate geniului literaturii române: Dor de Eminscu, de Adrian Păunescu, și Trebuiau să poarte un nume, de Marin Sorescu.
Feblețea mea de cititor frecvent al Novăceanului, Prof.iniv.dr. Nicolae Vințanu nu se dezminte niciodată și nici acum, prin eseul Vremuri tulburi, o analiză ca o tăietură de bisturiu a vremurilor din țară și din lume.
Impresionant este gestul făurarilor Novăceanului care au întocmit un grupaj de Adio pentru un tânăr elev Carol Tița, precut la cele veșnice la numai 17 ani. Tristului eveniment i se dedică un grupaj de „Mesaje emoționante din partea colegilor pentru elevul Carol Tița”, într-un chenar negru, de gânduri alese pentru sufletul blând care i-a părăsit și de condoleanțe familiei.
Mai putem lectura O adevărată lecție de viață – Puterea exemplului mamei mele, de Învățătoarea Maria Șandru, precum și eseul Munții Parâng sau Vărâng”, al Prof.univ.dr. Nicolae Vințanu.
Prof.univ.dr. Nicolae Vințanu se dovedește a fi și un fin observator al situațiilor, de multe ori neplăcute și grele, ale românilor ce trudesc peste hotare în articolul Reportaj din străinătate. Căutătorul prin arhive Cristian Greconiu încearcă să ne capteze interesul în a sa Întrunire național-țărănistă la Novacii Gorjului, în fapt o preluare după un articol apărut în „Adeverul”, din 16 mart 1036, pag.6.
O nouă rubrică, picantă și interesantă este Lada cu amintiri. Inventată și scrisă de Constantin Dârvăreanu: Cu Maestrul taragotului Dumiotru Fărcaș, la Novaci; Banii la ciorap se țin, avându-l ca erou pe regretatul, legendar artist și povestitor plin de haz, Amza Pelea.
Mai găsim poezii de Alexandru Dedu Oprițescu, Lucia Silvia Podeanu, Ion Florea și Ion C. Duță. Dar și articole de spiritualitate precum: Biserica în plaiul Novacilor ori Din poveștile Preotului iconom stavrofor Ilie Calotă.
Cu supratitlul Ciobanul din Zănoguța (Din amintirile lui Gheorghe Băloi-Cernădia), Ion Staicu brodează o superbă poveste ce se cheamă Raiul din Basarabia.
Una peste alta, un număr excepțional al NOVĂCEANULUI, fără pic de politichie. Sincere felicitări scrise!
ION PREDOȘANU
