Eveniment editorial – Novăceanul, la Centenarul Marii Uniri

88

Ediția de sărbătoare a publicației lunare independente NOVĂCEANUL este datată vineri, 3o Noiembrie – Sâmbătă, 1 Decembrie 2018. Mi-a fost trimis un exemplar la București, încă din data POȘTEI ROMÂNE – 29 noiembrie 2018. Și cum sunt la București, iar Poșta Română merge ca ochii mortului am primit revista abia pe 17 decembrie 2018. Un adevărat record, dar negativ. Păcat!
Prima pagină este dedicată în întregime celui mai important eveniment al anului, prin cele două editoriale: 2018 ANUL CENTENARULUI MARII UNIRI, semnat de Redactorul șef – scriitorul Constantin Dârvăreanu, din care spicuim un trist adevăr „Pentru faptul că susțineau alipirea Transilvaniei, străvechi pământ românesc la Patria Mamă, sute de patrioți români au fost asasinați, având loc chiar masacre în masă, torturi și atrocități greu de imaginat”, și al doilea editorial intitulat„100 de ani de la Marea Unire din 1918”, semnat de Prof.univ. dr. N. Vințanu din care spicuim doar fraza: „Pentru un astfel de moment istoric, așa cum spun documentele vremii, a fost aleasă Alba Iulia pentru că aici, în 1600, Mihai Viteazul a înfăptuit pentru scurt timp visul de secole al românilor de a trăi laolaltă în cadrul aceluiași stat, așa cum fusese cândva Dacia lui Burebista și Decebal. La aceasta s-a adăugat și argumentul că la Alba Iulia au fost trași pe roată conducătorii românilor ardeleni – Horia, Cloșca și Crișan – în timpul Revoluției(de fapt, Răscoalei țărănești, n.m.I.P.) din 1784”.
Profesorul Vasile Gogonea are un interviu pe pagina a doua cu Doamna Maria Bordeianu, din satul Lozova, Republica Moldova, Asociația Femeilor „Focul din Vatră”. Pe aceeași pagină mai apare poemul „Măicuța” al Luciei Stegărescu, elevă în clasa a XII-a, Chișinău din care cităm strofa memorabilă și plină de simțire patriotică și har poetic: „Și le răspund cu jale grea/ Că România-i mama mea/ Că tată-mi este tricolorul/ Iar frați mi-s muntele și dorul.”
„Însemnări din Capitală în preajma Unirii de la Alba Iulia” se intitulează un eseu din realitatea imediată al Prof.univ.dr. N. Vințanu din care preluăm o frază cam de la final: „Priveliștea care mi-o oferă Capitala acum în preajma Aniversării a 100 de ani de la Marea Unire este jalnică: oameni necăjiți, burghezi cu limuzine luxoase și fete drăguțe, concedieri anunțate, scumpiri de gaze și alte utilități, armate întregi de tineri care părăsesc țara, bătrâni jefuiți de hoți pentru a li se fura banii de înmormântare etc. Și totuși, cineva prosperă din ce în ce mai mult: bancherii, negustorii de produse agricole, comercianții marilor magazine, unii politicieni care se căpătuiesc sau funcționarii înalți ai statului care își rotunjesc veniturile din ce în ce mai mari”.
„Emigrările românilor transilvăneni”, semnat de scriitorul și Redactorul șef Constantin Dârvăreanu, pornesc de la trei exemple de transilvăneni care și-au găsit rosturile pe meleaguri gorjenești, mai ales la Novaci, de-a lungul lungii lupte istorice pentru a scăpa de asuprirea austro-ungară.
Cristian Grecoiu se ocupă de istoria „Judecătoriei Novaci în anii Primului Război Mondial. M-am fi așteptat să citesc un portret în memoria unui mare luptător pentru Marea Unire din 1918, dar am dat, hodoronc-tronc, peste un articol laudativ la adresa lingăului lui Traian Băsescu Andrei Pleșu. Căruia nici la 70 de ani nu i-a venit mintea la cap și n-a făcut nimic pentru români sau pentru România.
Am găsit un subiect asupra căruia se revine dintr-un număr anterior: „Orașul Novaci – oficial stațiune turistică de interes local, apoi „58 de ani de la inaugurarea casei de cultură Novaci”, dar și o știre despre socializarea pensionarelor-foste cadre medii de la spitalul orășenesc Novaci, care s-au întâlnit la cofetăria „Anca”.
Biserica din Parohia Pociovaliște, Filia Sitești, Orașul Novaci, la un an de la sfințire este onorată cu un interviu cu sufletul ctitorilor – Ion Fumărel.
Poeta Lucia Silvia Podeanu este inspirată de ”Ultima noapte de toamnă”, iar poetul Ion C. Duță ne zice clar și răspicat că „Suntem aici…”, completând cu ultimul vers, „Pentru o nouă veșnicie!”
Literatura pură o semnează, pe ultima pagină Ion C. Duță în „Rugă pentru eroi”, Lucia Silvia Podeanu cu „Golgota noastră” și Ion Florea prin „Instantanee de Ziua Marii Uniri” și „Când știi” ori proza „La vânătoare de țapi” a scriitorului Prof.univ.dr. N. Vințanu.
Ion PREDOȘANU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here