Un argument de Silviu Doinaș Popescu.
În sfârșit, scriitorul Ion Popescu-Brădiceni s-a ținut de cuvânt. A predat Editurii TipoMoldova de la Iași (condusă de poetul și prozatorul Aurel Ștefanachi – n.m., S.D.P.) încă o istorie a literaturii române contemporane. Ea le urmează în eon postmodern altora, aparținând unor prestigioși critici și istorici literari. Precum: George Călinescu, Nicolae Manolescu, Mihai Zamfir, Cristian Livescu, Ioan Holban, Eugen Barbu, Alex Ștefănescu, Eugen Negrici, Eugen Simion ș.a.
Dar istoria propusă publicului cultural autohton schimbă – așa cum a promis și după cum și Theodor Codreanu a lansat ideea în revista „Convorbiri literare” (condusă de Cassian Marin Spiridon) – paradigma postmodernistă cu cea transmodernistă: cel de-al doilea model mizează pe reconectarea profanului la sacru; pariază pe o existență transelitistă a profesiei de scriitor, adică pe o mult mai largă bază democratică a tipurilor de scriitură poetică, narativă ori critică (sau teoretică mai ales, pe urmele redutabile ale unor somități precum Solomon Marcus, Adrian Marino, Tudor Vianu, Titu Maiorescu, Mihail Dragomirescu, Eugen Lovinescu, Răzvan Voncu, Gheorghe Grigurcu, Theodor Codreanu, Al. Cistelecan, Ion Simuț, Mihai Iovănel, Radu G. Țeposu ș.a.
Această masivă întreprindere editorială (numără aproape două mii de pagini) este alcătuită din nouă capitole; cifra nouă trimite la o simbolistică secretă, pe care totuși cititorii atenți o pot, cu oarecare silință hermeneutică, repede descifra; prin urmare le-aș sugera acea metapoetică a cubului nichitastănescian, în simultaneism cu resurectele tehnici baroce și procedee suprarealiste.
Deocamdată, mă rezum la a reliefa pilonii centrali ai metodologiei semanto-pragmatice la care a recurs magistrul transmodernismului românesc, după cum urmează: filonul de aur al eminescianismului; transformismul lirismului de-a lungul și de-a latul unor epoci literar-estetice; recorelarea poesisului cu poieinul și a ficțiunii cu dicțiunea (inclusiv a remei cu tema – n.m., S.D.P.); evidențierea unor trăsături distincte în structura și în miezul fiecărei personalități în parte; completarea unor locuri goale (ale celorlalte istorii cercetate cu autoritatea-i indiscutabilă de către Ion Popescu-Brădiceni) cu nume și profiluri de autori noi și pe nedrept marginalizați; repunerea în discuție a vechilor (și ruginitelor repere academice) sub semnul mult mai profitabil al noului curent literar (g)localizat botezat, cu modestia de rigoare, <>.
De pe aceste limpezi paliere, precizate și proiectate cu o trădată fermitate și cu aceeași imbatabilă siguranță a condeiului (de savant autentic și experimentat, căci istoria a fost redactată încet și temeinic timp de patru decenii: 1983-2023 – n.m., S.D.P.), profesorul universitar Ion Popescu-Brădiceni n-are dubii, ezitări, fluctuații ale gustului, autoamăgiri (de altfel, inutile – n.m.); întrucât își are propriul enunț / logos esențializat și, deseori, refundamentat axiologic; îi sunt specifice: refuzul dogmatizării oricărei ierarhii; refixarea noilor coordonate dar cu-o „înțelegere” diferită (și diferantă – n.m.) a elementelor de accesibilizare a mesajului; reconotarea „dicteului” ontosofic în funcție de condiționări alternative; rostirea, de la o catedră imaginareală, a unui discurs îndrăgostit de semiozele-i mereu deschise actului de analiză și/sau de sinteză, ciclic recuperate și revificate în transanalize cu valoare de <>.
Dar să nu uit nota „transcendentă”, a „tratatului” intitulat provocator „Scriitori români contemporani și cărțile lor esențiale. O istorie transmodernistă a literaturii române contemporane”. Ea este dublonoezică: se circumscrie transdisciplinarității și se axează pe direcția resetării neomarxismului, ambiționând o reimplementare „tradițională” metafizică aristotelicoplatoniciană.
Dar să-mi continuu prezentarea-mi compendială cu reproducerea ad litteram a subtitlurilor celor nouă „secțiuni transversale”: I. Limpezirea frunților cugetătoare; II. O introducere pe înțelesul tuturor; III. Arte poetice moderne și neomoderne. Veghea și Departele; IV. Secțiunea de aur; V. Poezia neîntreruptă; VI. Anotimpurile Cuvântului; VII. Pradă cercului poetic, atunci când orice suflet cântă; VIII. Careul de ași; IX. Când arta ascunde arta, Addenda. Resurecția suprarealismului.
Iată acum, în încheiere, LISTA LUI ION POPESCU-BRĂDICENI: Angelo Mitchievici, Gabriel Chifu, Ana Blandiana, Nicolae Manolescu, Lazăr Popescu, Mircea Cărtărescu, Irina Mavrodin, Nicolae Diaconu, Solomon Marcus, Basarab Nicolescu, Nichita Stănescu, Andrei Pleșu, Eugen Simion, Grigore Smeu, Paul Cornea, Matei Călinescu, Alex Ștefănescu, Mihai Eminescu, Mihai Cimpoi, Tudor Arghezi, Ion Budai-Deleanu, Lucian Blaga, Max Blecher, Constantin Brâncuși, Anghel Dumbrăveanu, Ion Horea, Radu Cârneci, Lucian Tamaris, Gheorghe Grigurcu, Dumitru Bălăeț, Nicolae Breban, Virgil Bulat, Leo Butnaru, Ion Cănăvoiu, Ilie Constantin, Nicolae Dabija, Nicolae Dragoș, Ovidiu Genaru, Emilian Marcu, Herta Müller, Ion Lotreanu, Gellu Naum, Adrian Păunescu, Ion Pillat, Ion Pop, Adrian Popescu, Vasko Popa, Nicolae Prelipceanu, Adam Puslojič, Liubomir Simovič, Marin Sorescu, George Sorescu, Petre Stoica, Coman Șova, Tristan Tzara, Grigore Vieru, Ion Anton, Paul Aretzu, Adrian Alui Gheorghe, Mircea Bârsilă, Mariana Bojan, Persida Rugu, Barbu Brezianu, Liviu Capșa, Zenovie Cârlugea, Nicolae Coande, Aurel Rău, Constantin Cubleșan, Nichita Danilov, Ioana Dinulescu, Gellu Dorian, Marian Drăghici, Eugen Evu, Ioan Flora, Horia Gârbea, Lucian Gruia, Constantin Marafet, Victor Martin, Nicolae Grigore Mărășanu, Emilian Mirea, Ioan Moldovan, Ioan T. Morar, Andrei Novac, Aurel Pantea, Mircea Petean, Constantin Stancu, Mircea Stâncel, Liviu Ioan Stoiciu, Arcadie Suceveanu, Aurel Ștefanachi, Victor Știr, Valentin Tașcu, Ioan Țepelea, Ștefan Melancu, Ion Hirghiduș, Ionel Bușe, Hrisant Achimescu, Artur Bădița, Gelu Birău, Andrei Breabăn, Cristian George Brebenel, Ion Căpruciu, Ion Cepoi, Cosmin Sebastian Cercel, V.C. Ciurea, George Cârstoiu, Radu Cârstoiu, Ion Sabin Cerna, Nichifor Crainic, Vasile Dan, Grig. M. Dobreanu, George Drăghescu, Ion Elena, Dinu Flămând, Șerban Foarță, Doru V. Fometescu, Adrian Frățilă, Viorel Gârbaciu, Mircea Liviu Goga, Alex Gregora, Vasile Igna, Petru Istrate, Nora Iuga, Mircea Ivănescu, Grigore Lupescu, Roxana Lupescu, Mitel Milosteanu, Ion Mocioi, Daniel Murărița, Dan Neicuțescu, Romolus Nicolae, Romulus Iulian Olariu, Emil Paraschivoiu, Iulian Paveloiu, Ion-Ovidiu Pânișoară, Vasile Ponea, Mircea M. Pop, Ionuț Luis Popa, Pavel Popa-Misăilă, Silviu Doinaș Popescu, Spiridon Popescu, Elena I. Popescu, Flaviu George Predescu, Grigore Pupăză, Florian Saioc, Vasile Sichitiu, I.D. Sicore, Laurian Stănchescu, Viorel Surdoiu, Robert Șerban, Marius Marian Șolea, D. Tatăroiu, Dumitru Tâlvescu, Mircea Tutunaru, Gheorghe Vasiluță, Nicola Visa Vânătoru, Tudor Voinea, Aurel Antonie, Dumitru Velea, Paul Celan, Adi Cristi, Mariana Frătița, Marius Ghica, Teofil Părăianu, Constantin Galeriu, Eugen Negrici, Camelia Ardelean, Hanna Bota, Ioana Burghel, Marieta Căprăruși, Marieana Popeangă Cornoiu, Nicoleta Crăete, Zoia Elena Deju, Carmen Doreal, Doina Drăguț, Ani Gogălniceanu, Ana Ionele, Iulia Mihai, Ana Paraschivescu, Maria Șerban Silivaș, Sorina Sandu, Ileana Spineanu Morega, Victoria Stolojanu-Munteanu, Mariana Udriștoiu, Doina Uricariu, Claudia Voiculescu, Marian Boboc, Haralambie Bodescu, Doina Cetea, Mihai Firică, Ion Gheorghe, Daniel Mariș, Victor Constantin Măruțoiu, Ion Mureșan, Mariana Pândaru, Vasile Popovici, Mircea Pospai, Nicolae Rădoi, Cassian Maria Spiridon, Constantin C. Șișiroi, Dorin Tudoran, Ioan Holban, Vasile Spiridon, Mircea Mihăieș, Săndel Ploscaru, Dumitru Bunoiu, Dumitru Cerna, Valeriu Bârgău, Cosmin Miuțe, Alexandru Mogoșeanu, Mircea Muthu, Constantin Preda, Darie Novăceanu.
Dintr-o „Addenda. Resurecția suprarealismlui”, se poate afla că despre opera poetică a scriitorului Ion Popescu-Brădiceni s-au pronunțat nume importante de comentatori literari contemporani ca de pildă: Adrian Alui Gheorghe, Mircea Bârsilă, Constantin Stancu, Ioan Holban, Silviu Doinaș Popescu, Dan Adrian Popescu, Mircea Stâncel, Ladislau Daradici, Constantin Zărnescu, Valentin Tașcu, Ioan Țepelea, Alexandru Sfârlea, Gheorghe Grigurcu, Constantin Cubleșan, Theodor Codreanu, Lazăr Popescu, Camelia Ardelean, Alex Gregora, Victor Știr, Lucian Gruia, Ion Cepoi, Vasile Vasiescu.
Acest prim volum din această „istorie transmodernistă a literaturii române contemporane” intitulată „Scriitori români contemporani și cărțile lor esențiale” este de o temerară incisivitate; ca atare conchid că el reprezintă evenimentul editorial de excepție al anului 2023.
Silviu Doinaș Popescu
