Eveniment cultural-artistic / Omagiul lui Brâncuşi, la liceul din Peştişani

289

Ziua Naţională Constantin Brâncuşi, 19 februarie – adică Ziua naşterii Titanului de la Hobiţa -, declarată astfel de Parlamentul României s-a transformat, pentru prima dată într-un eveniment cultural artistic omagial şi la Peştişani, comuna în care a văzut lumina zilei părintele sculpturii moderne.

Încercări timide, popularizare minimă
Desigur, ştiam cu toţii că anual se desfăşoară la Târgu-Jiu Simpozionul Naţional “Brâncuşiana” în aceeaşi zi. De aceea, Consiliul Director (din care şi subsemnatul face parte) al Fundaţiei “Casa Brâncuşi-Hobiţa”, preşedinte prof.univ.dr. Moise Bojincă, luase hotărârea să organizeze un mini-simpozion pe aceeaşi temă, în data de 17 februarie, la care ni se promisese şi sprijinul directorului Centrului de Artă “Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu, Doru Strâmbulescu. Cel puţin aşa susţinea generalul în rezervă Constantin Codiţă, apreciat om cu mare dragoste de cultură, şi el membru al aceluiaşi Consiliu Director.
A fost o încercare timidă, fără a se mai fi materializat. Nu cunosc motivele, eu lipsind din localitate vreo opt zile, iar pe 17 februarie am revenit abia pe la orele prânzului.

Ploaia ca pocinog depăşit
Dar să revin la manifestarea propriu-zisă de la Peştişani. Anunţată firav prin două bannere excelent realizate artistic, cu litere mari şi cam prea moderne pentru marea majoritate a locuitorilor din comuna Peştişani. De pe ele a lipsit informaţia necesară – ziua, ora şi locul, ele fiind generice şi aceleaşi pentru marcarea Anului Brâncuşi în Gorj. Afişele au lipsit cu desăvârşire, iar comunicarea a suferit. Aşa că, eu am fost la Casa Muzeu “Constantin Brâncuşi” din Hobiţa, la ora 10,00, unde exista o scenă instalată în aer liber. Când am ajuns acolo, ploaia se oprise. Iar Primăria Peştişani s-a reorientat către Sala de festivităţi a Liceului Tehnologic “Constantin Brâncuşi” Peştişani.
Soseau autoturisme şi microbuze şi lumea aştepta ceva. Care nu avea să se mai petreacă, întrucât plouase mărunt şi rece de dimineaţă. Abia după o jumătate de oră m-am dezmeticit şi am intrat în tinda Casei Muzeu “C. Brâncuşi” Hobiţa, iar muzeograful Aurel Cernitoiu mi-a comunicat schimbarea locului de desfăşurare a evenimentului. Am urcat pe bicicletă, şi după alţi 3,5 kilometri am ajuns la manifestare.

stefan-popescuSpectacol folcloric şi relatări ale martorilor
Pe la ora 11,00 se cam terminaseră mare parte ale activităţilor omagiale. Am mai prins un superb spectacol folcloric susţinut de Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu, dirijorul orchestrei fiind reputatul muzician şi instrumentist prof.dr. Ştefan Popescu. Dar şi o minunăţie de demonstraţie a păstrării tradiţiilor şi obiceiurilor strămoşeşti cu fetiţe şi băieţi îmbrăcaţi în superbe costume populare membri ai unui ansamblu de prichindei organizat de o minunată educatoare a Grădiniţei satului Frânceşti.
Cum s-ar spune, am ajuns pe la spartul târgului. L-am reîntâlnit cu mare plăcere pe scriitorul Ion Cepoi, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, pe artistul imaginilor fotografice Vasi Pleşea şi alţi prieteni iubitori de Brâncuşi. A nu se crede că erau prezenţi toţi profesorii liceului, întrucât majoritatea sunt navetişti. Şi totuşi, sala de festivităţi era încă ticsită de oameni, mulţi stând în picioare.
De la maestrul Ion Cepoi, am aflat că la manifestare fuseseră prezenţi ÎPS Irineu, Mitropolitul Olteniei şi Arhiepiscop al Craiovei, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, şi ca invitat de Onoare al Centrului păstorit de domnia sa, Vasile Tărâţeanu, mare patriot român din Cernăuţi(Ucraina), poet şi mare admirator al celor două Imense repere ale culturii române: Constantin Brâncuşi şi Mihai Eminescu. Cu regretul că nu am fost martor măcar la cuvântul ÎPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, un erudit cu doctorat în teologia ortodoxă (dogmatică, după câte ştiu) mă bazez pe faima sa de excelent orator şi predici extrem de calde, ce-ţi merg direct la suflet. Evident, a fost însoţit de un sobor de preoţi şi diaconi cu care a mers şi la Hobiţa.
Una peste alta, cu toate necazurile pricinuite de ploaia altfel atât de necesară solului avid de apă, se poate aprecia că manifestarea a fost, totuşi, un succes. Întrebându-l, de pildă, pe profesorul de religie Constantin Chiată dacă, cumva, i s-a părut ceva deplasat şi nu i-a plăcut, mi-a replicat: “Dimpotrivă! Cred că-i prima oară când Ion Călinoiu n-a încercat să politizeze o manifestare la care-a participat, deşi ştim cu toţii că 2016 este un an electoral!”
Ion Predoşanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here