Cu patru ani în urmă, odată cu legiferarea în 2010 a Zilei culturii naţionale, pe 15 ianuarie, când a văzut lumina zilei geniul culturii române – Poetul şi Gazetarul Mihai Eminescu -, la Peştişani s-a organizat, an de an, această mare sărbătoare. De astă dată, Fundaţia “Casa Brâncuşi-Hobiţa”, al cărui membru în Consiliul Director este subsemnatul, evenimentul a avut loc în parteneriat cu Primăria comunei Peştişani, primar ing. Florin Ion Pavel.
Mulţi chemaţi, puţini sosiţi
Aşa cum a anunţat prof.univ.dr. Moise Bojincă, fost Rector al Universităţii “Constantin Brâncuşi” Târgu Jiu, propunerea mi-a aparţinut. Din păcate, primarul ing. Florin Ion Pavel ne-a venit în întâmpinare, oferind spaţiul sălii de şedinţe a Consiliului Local la dispoziţie. Numai că fără participarea consilierilor locali, doar spre final a sosit consilierul local prof. Pantelimon Tivig (PPDD).
Firesc, personal am dat telefoane invitând mai multe persone, aşa cum a procedat şi prof.univ.dr. Moise Bojincă. Salut prezenţa aici însă a doamnei Anca Susanu, şefa Centrului de Informare şi Documentare al liceului, membră între altele a Asociaţiei Culturale «Fiii Satului» Frânceşti.
165 de ani de la naşterea Eminescului
Cu o acribie ce rar mi-a fost dat să cunosc, prof. univ. dr. Moise Bojincă, şi domnia sa originar din satul Frânceşti, ne-a oferit sinteza unei ample documentări despre Viaţa lui Eminescu, aşa cum sună şi titlul romanului cu acelaşi titlu al marelui critic George Călinescu.
Nici nu se putea o prezentare mai reuşită, la cei 165 de ani trecuţi de la naşterea Poetului Nepereche. Despre care, citându-l pe fisoloful Constantin Noica, domnul Moise Bojincă a spus că Mihai Eminescu este « Omul deplin al culturii române». Dar Eminescu nu a excelat doar în poezie, ci şi în filosofie, mai exact în cercetarea filosofică, lingvistică, traduceri şi s-a arătat a fi un adevărat român. Ca un român adevărat, ba chiar cu origine nobilă – tatăl său, Grigore Eminovici, fiind căminar – le-a răspuns detractorilor şi denigratorilor săi din epocă cu versurile: «Bulgăroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas subţire.»
Nu mă voi opri asupra multor amănunte din prezentarea vieţii genialului Mihai Eminescu, dar în anul 1866 a mers pe jos, prin Ardeal. Ca să vadă unde-a răsărit soarele românismului şi a întâlnit doi seminarişti, împreună cu care a vizitat Blajul. Unde-a exclamat: «Te salut, mică Romă !»
Despre scrierile economice ale lui Mihai Eminescu, semnalate pe larg în discursul domniei sale de către prof.univ.dr. Moise Bojincă, merită a reveni. Chit că m-am inspirat niţel în editorialul de astăzi.
Ion Popescu-Brădiceni dixit
Cunoscutul poet, critic de artă, critic literar şi eseist conf. univ. dr. Ion Popescu-Brădiceni şi-a rupt din timpul său şi a ţinut o prelegere intitulată «Mihai Eminescu – scriitor european». Avem la dispoziţie o primă parte din viitoarea carte cu acest titlu, dar şi promisiunea că o va pune la dispoziţia cititorilor cotidianului de suflet al gorjenilor – Gorjeanul. Voi prelua doar prima frază: « Eu ştiu de ce Mihai Eminescu este un scriitor european. Ştiu acest lucru şi îmi susţin afirmaţia până la capăt. Neclintit, dar citind, recitind ca să-mi pot argumenta ipoteza de lucru. »Cu o bogată bibliografie, cartea numără până acum peste 385 de pagini.
Voi mai reproduce un citat din George Călinescu: «Eminescu cu cât este mai naţional, cu atît este mai universal». Distinsul universitar a mai pledat pentru susţinerea ideii că Mihai Eminescu – edificator al limbii române. Evident, citatul anterior ca şi acesta ce va urma, din criticul Matei Călinescu: «Eminescu este mereu-mereu un poet al epocii de azi». Aşa cum Eminescu a creat limba română, Shakespeare a creat limba engleză, iar Hristo Botev limba bulgară.
Prof.univ.dr. Ion Mocioi ne-a dezvăluit un portret rar, de Brâncuşi
O enciclopedie Brâncuşi, profesorul universitar doctor în estetică Ion Mocioi ne-a oferit o imensă surpriză. Pe care-o ştiam controversată şi m-am lămurit că nu am dreptate. În perioada bucureşteană a studentului Constantin Brâncuşi, viitorul creator al sculpturii moderne universale a sculptat un bust al lui Mihai Eminescu. Dubiile mele s-au risipit, când am văzut volumul «Luceafărul», Ediţie critică de N. Georgescu, Editura Floare Albastră, 1999. Volum «Cu ilustraţii hyperionice ale lui C. Brâncuşi, acum descoperite», după cum scrie pe coperta interioară. Om pe care-l cunosc ca fiind cel mai valoros eminescolog în viaţă şi profesor universitar doctor ce s-a ocupat inclusiv de moartea suspectă a genialului poet Mihai Eminescu. Au mai participat Nicolae Nicolcioiu, fost viceprimar al comunei Peştişani, fostul primar Nicolae Ciolacu, şi marele iubitor de poezie bună Grigore Brâncuşi, din Hobiţa, om cu o memorie în domeniul poeziei româneşti de-a dreptul extraordinară. Ce ştie pe de rost Luceafărul de Mihai Eminescu şi alte poeme, dar şi o mare parte din opera poetică a lui Vasile Militaru.
Grupaj de ION PREDOŞANU
