Eveniment artistic – GorjFest, ediţia a XXVII-a – Tabără de creaţie internaţională inedită, la Obştea Peştişani şi Pensiunea Casa Brâncuşi

461

Luni, de la ora 17,00, s-a dat startul celei de-a XXVII-a ediţii a GorjFest 2016, printr-un eveniment artistic cu oaspeţi din Bulgaria, în Sala expoziţională „Florin Isuf” a Centrului Judeţean pentru Conservarea Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj.

Un adevărat brand
Moderatorul manifestării artistice, scriitorul Ion Cepoi, directorul CJCPCT Gorj, a făcut un scurt istoric al singurului festival de mare amploare ce a devenit internaţională, în timp, şi care a fost iniţiat după Revoluţia din decembrie 1989. Festivalul de gen a reunit an de an artişti plastici şi artişti ai imaginii din peste 40 de ţări din Europa, dar şi de pe alte continente. Toate au fost posibile cu sprijinul permanent al Consiliului Judeţean Gorj, al Primăriei Municipiului Târgu Jiu, dar şi a numeroşi oameni de afaceri cu suflet pentru arta adevărată, de multe ori constituindu-se parteneriate public-private. La fel cum este cazul şi în acest an, 2016. Maestrul Ion Cepoi are un singur regret şi anume acela că din anul 2009 tot încearcă să găsească un spaţiu unde să fie expuse numeroasele lucrări de artă plastică strânse de-a lungul celor 26 de ediţii de până acum.

Participare românească şi internaţională

„Ne bucură prezenţa creatorilor din Republica Moldova, Bulgaria, Ucraina şi, evident, din România. Acest festival GorjFest a devenit un brand naţional şi a generat, la rândul lui, alte proiecte. Unul dintre ele este „Bursa Brâncuşi”, prin care un sculptor român şi unul-doi sculptori străini au creat la Peştişani,
gorjfest2016 (1)
în faţa Primăriei, dar şi la Obştea Peştişani, de care aparţine Ocolul Silvic „Constantin Brâncuşi” mai multe sculpturi. Intenţionăm să continuăm proiectul şi anul acesta. Vom dărui lucrări de artă şi altor localităţi. În 29 septembrie, data la care se încheie actuala ediţie a Taberei GorjFest 2016, oferim câte o colecţie de artă modernă localităţilor Motru, Rovinari şi Negomir”, a mai spus directorul Ion Cepoi.

Numeroşi artişti creatori
Mulţumind pentru sprijinul acordat Consiliului Judeţean Gorj, Primăriei Municipiului Târgu-Jiu şi Obştei Peştişani, director ec. Ion Poenaru, cu care-a realizat un parteneriat public-privat, Ion Cepoi ne-a asigurat că sunt create toate condiţiile pentru ca actuala tabără să se desfăşoare în bune condiţii. Statistic, directorul CJCPCT Gorj, Ion Cepoi, a apreciat ca numeroasă prezenţa a 33-34 de artişti: 14 gorjfest2016 (2)sculptori, opt pictori, șase artişti fotografi şi doi cineaşti care vor imortaliza momente importante din zilele petrecute de artişti în atelierul din spatele Obştei Peştişani, pus la dispoziţie cu generozitate de directorul acesteia, ec. Ion Poenaru. Acolo unde, începând de ieri, alături de artiştii bulgari mai creează ieşeanca Ana Maria Negară, bucureştenii Vlad Perianu şi Mihai Perianu, fiul primului şi student în anul II la pictură, Cătălin Dragomir(Deva), şi nu în ultimul rând masterandul la Universitatea de Arte Frumoase „Ion Andreescu” din Cluj, Alexandru Sznuezer, debutant la GorjFest.
Şi-au prezentat salutul lor Prefectul judeţului Gorj, Gheorghe Paraschivu, viceprimarul Municipiului Târgu Jiu, Adrian Tudor şi primarul Motrului, Gigel Jianu. O menţiune specială a reprezentat alocuţiunea viceprimarului târgujian Adrian Tudor, care i-a adus personal mulţumiri artistului imaginii Teodor Dădălău pentru eforturile domniei sale întru buna gestionare a GorjFest, prezenţa unor artişti remarcabili şi atragerea creatorilor din Bulgaria vecină.
De altfel, viceprimarul Adrian Tudor a rememorat dialogul pe care l-a avut cu directorul unui Liceu Naţional de Arte din Bulgaria, cu specialitatea sculptură, prof. Orfei Mindov, şcoală ce se autofinanţează şi aparţine din 1976 de Ministerul Culturii de la Sofia. „Elevii acestei şcoli muncesc, adică creează pentru ei şi pentru sufletele noastre” se exprima metaforic viceprimarul Adrian Tudor. Care-a mai avut şi ideea înfiinţării în Gorj a unei Academii Arhaice de Arte Frumoase, ce ar constitui un unicat în Europa de Est, aici unde tradiţiile mai există şi mai contează. Aşa cum, la iniţiativa lui Teodor Dădălău, s-a creat un parteneriat între judeţele Gorj şi Gabrovo(Bulgaria), în urmă cu trei ani, distinsul viceprimar Adrian Tudor are în vedere crearea de parteneriate şi între municipiul Târgu Jiu şi alte urbe din ţările vecine României.
Ca moderator, scriitorul şi managerul Centrului gorjean Ion Cepoi a intervenit şi a prezentat ca intenţie crearea unui Atelier de sculptură în lemn la Hobiţa lui Brâncuşi, începând cu anul viitor.

ART SCHOOL, ÎN EXPOZIŢIE!
Pe simezele Sălii expoziţionale „Florin Isuf” sunt prezentate doar câteva sculpturi în lemn de mici dimensiuni şi mai multe reproduceri policrome de mari dimensiuni ale lucrărilor elevilor Liceului Naţional de Arta Lemnului, Icoane şi Design („modelaj”, în traducerea artistului plastic total care este Ivan Kancev, absolvent al Academiei Naţionale de Arte Frumoase „Nicolae Grigorescu”, din Bucureşti). Directorul acestui liceu unicat şi în Bulgaria, prof. Orfei Mindov susţine că „Trevnenska Şcola”, după cum scrie pe numeroasele afişe ori fluturaşi cu care s-au prezentat oaspeţii din Bulgaria. „Este foarte gorjfest2016 (3)importantă tradiţia care trăieşte când are prelungire în prezent!”, afirmă artistul şi directorul Orfei Mindov. El însuşi a fost elev al acestui liceu ce continuă o Şcoală profesională înfiinţată în anul 1920 în comuna – Trevnenska, la 20 de kilometri de Gabrovo, capitala judeţului cu acelaşi nume – s-a şi transformat în Liceul amintit încă din 1976. Apoi a urmat cursurile Universităţii din Veliko Târnovo, vechea capitală a Bulgariei, a revenit ca profesor al liceului unde-a învăţat ucenicia într-ale sculpturii în lemn şi acum este director.

Modelul bulgar ca model de urmat
După câte am înţeles, în luna noiembrie, este posibilă o întoarcere a vizitei delegaţiei bulgare ce cuprinde trei artişti: Ivan Kancev, Orfei Mindov şi Rumen Ratcikov (născut în satul Gabrovski, aproape de Veliko Târnovo), toţi trei sculptori, doar Ivan Kancev fiind şi pictor, dar şi grafician. În fond, şi Liceul de Muzică şi Arte Plastice „Constantin Brăiloiu” se poate inspira din activitatea şi structura modernă, aşa cum o cere piaţa muncii, a Liceului Naţional de Arta Lemnului, Icoane şi Desing din Trevnenska(Bulgaria). Practic, la Târgu-Jiu se poate prelungi ceea ce a gândit Constantin Brâncuşi. Şi să se continue spiritul lui Brâncuşi!
ION PREDOŞANU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here