Şi totuşi cultura scrisă şi literatura tipărită îşi menţin încă farmecul, iar Atelierul Naţional de Poezie şi Critica Poeziei „Serile la Brădiceni” şi-a deschis porţile între zilele de 6-8 septembrie 2021, sărbătorindu-şi sfertul de veac, împlinit într-o atmosferă sărbătorească.
A fost un eveniment de excepţie, căci scriitorul Ion Cepoi l-a menţionat ca fiind după Festivalul Internaţional de Literatură „Tudor Arghezi” de la Târgu Cărbuneşti cea de-a doua manifestare marcantă de peste fiecare an.
Fotografiile şi filmul întâmplării de la Biserica-Monument de Patrimoniu din satul Brădiceni stau mărturie peste veacuri că, iată, la Brădiceni, fostă plasă de judeţ, ca subprefectură, tribunal, târg, primărie, biserică, mănăstire, cu şcoală în care a învăţat carte însuşi Constantin Brâncuşi, copil fiind în casa mamei sale, o vreme, a avut loc ceva deosebit.
Scriitorii (vreo 30 de toţi) veniţi din ţară dar şi din îndepărtata Canada (Montreal) s-au simţit ca-n creuzetul uriaş al unui Athanor miraculos, care transmută stările sufleteşti, trăirile, sentimentele, bucuriile ori tristeţile, patriotismul local (căci laureaţii n-au uitat să se refere la marele revoluţionar Tudor Vladimirescu (evocat în contextul precizat de craioveanul Mircea Pospai, de Victoria Stolojanu Munteanu şi de Dan Pupăză, cel de-al treilea vorbind şi despre Vasile Militaru, despre luptătorul anticomunist Brâncuşi, despre eroul Victor Popescu, dar şi de istoricul gorjean Gheorghe Nichifor, autor al unor importante contribuţii în cercetarea faptelor cu cotitură calitativă în istoria neamului românesc)). Aducând salutul Consiliului Judeţean Gorj, al cărui vicepreşedinte este, domnul Gheorghe Nichifor a subliniat că esenţială este continuitatea, poate nesperată la debut, în 1997, a A.N.P.C.P. „Serile la Brădiceni”.
Primarul Cosmin Pigui, cel care în 2019 a renovat Căminul Cultural din Brădiceni şi cel care a fost prezent la întregul podium poetic – moderat de Ion Cepoi şi Ion Popescu-Brădiceni – a subliniat aspectul că, pentru comunitatea locală a Peştişanilor şi Brădicenilor, fenomenul literar intitulat fericit „Serile la Brădiceni” (acesta a fost titlul cărţii mele cu acest titlu, apărută în 1996, una după cât se vede cu o kairicitate specială) reprezintă o constantă şi o tradiţie pe care Primăria şi Consiliul Local Peştişani le au mereu în orizontul de interes, axiologic şi epistemologic.
La cea de-a XXV-a ediţie, „creatorii” acestui Atelier autohton – grefat pe ideea de localism creator a lui Nicolae Diaconu (cel care mi-a înlesnit publicarea unui serial critic în „Literatorul” lui Marin Sorescu exact pe această canava) au gândit o reunire a scriitorilor din Motru, Leleşti, Bălăneşti, Glogova, Bumbeşti-Jiu, Tismana, Brădiceni, Târgu-Jiu, având ca vârfuri de lance pe redutabilii scriitori Nicolae Dragoş, Vasile Vasiescu, Ion Cepoi, Ion Căpruciu, Silviu Doinaş Popescu, Mircea Tutunaru, Ileana Spineanu Morega, Ion Sabin Cerna, Mircea Pospai, Mircea Liviu Goga, Victoria Stolojanu Munteanu, George Drăghescu, Lazăr Popescu, Gelu Birău, Ion Mocioi.
Surprizele inedite ale Serilor la Brădiceni le-au oferit grupului de oficianţi ai unui ceremonial tipic transmodernist prozatorul umorist Nic. Rădoi (din Orăştie), poeta şi pictoriţa Carmen Doreal (din Canada, Montreal) şi prozatorul Mircea Pospai – autorul unui roman SF de consecventă narativitate poetică „Casa din altă viaţă” şi colonelul Petre Neicuţescu, editorul poemelor fiului său, Dan Neicuţescu, ce au apărut în Gorjeanul din primăvară până-n toamnă.
Încolo, ce să mai menţionez, poate că la Agapa de la pensiunea „La Moară” la invitaţia domnilor Viceprimar Alin Fuiorea şi primar Cosmin Pigui, muzicianul Mircea Suchici a cuvântat cu violoncelul său, într-o semiotică pură componistică, despre… Ion Popescu-Brădiceni, adică poetul ce mi-s de-o viaţă. Artistul, care se inspiră din folclorul local, Mircea Suchici a interpretat capodoperele sale Turnul Lacrimei şi Cântecul de pe Jiu care sunt două poeme simfonice inspirate din poemele mele cu acelaşi nume.
Precizez că laudaţiourile pentru premianţi le-au rostit domnul Ion Cepoi despre Laureata Pentru Critica Literară Andrea H. Hedeş (de la Cluj, directoarea editurii şi revistei Neuma, cronicar literar al revistei România literară şi Luceafărul de dimineaţă) şi subsemnatul, I.P.B., despre laureatul pentru poezie, Andrei Novac. Eu deci am dat citire şi textului din România Literară al laureatului din 2020, Horia Gârbea, după ce am comunicat asistenţei că pe Andrei Novac l-am inclus deja în foarte restrânsul număr de poeţi comentaţi în cartea-mi explozivă şi provocatoare „O foarte succintă introducere în Poezia Română Contemporană” în curs de apariţie la Editura Limes, a poetului Mircea Petean, laureat al Serilor în 2008.
În discursul meu din curtea Bisericii din Brădiceni, am reamintit celor de faţă numele laureaţilor dintre anii 1997 – 2020 pentru poezie: Ion Horea, Radu Cârneci, Anghel Dumbrăveanu, Petre Ghelmez, George Ţârnea, Mircea Bârsilă, Gheorghe Grigurcu, Gabriel Chifu, Paul Aretzu, Marian Drăghici, Şerban Foarţă, Mircea Petean, Ilie Constantin, Nichita Danilov, Adrian Alui Gheorghe, Ioana Dinulescu, Nicolae Coande, Liviu Ioan Stoiciu, Nicolae Tzone, Ovidiu Genaru, Aurel Rău, Aurel Pantea, Ioan Moldovan ş.a.
Asumându-mi imperfecţiunile, inevitabile la o adică, pot să afirm că, totuşi, cea de-a XXV-a ediţie a Atelierului Naţional de Poezie şi Critica Poeziei „Serile la Brădiceni” a fost o izbândă a colaborării, tenacităţii şi devotamentului domnului director Ion Cepoi şi al înţelegerii de rigoare arătată de toţi factorii implicaţi în proces.
Abia acum consider că e momentul să reliefez în ce constă esenţa „Serilor la Brădiceni”. În reimplementarea sacrului în profan, în promovarea paradigmei transmoderniste în spaţiul transdisciplinar românesc, în configurarea de nou statut Şcolii de Literatură de la Târgu –Jiu (ca o prelungire la nivel superior a columnismului originar).
Organizatorii A.N.P. „Serile la Brădiceni” au decernat diplomă de atribuire a titulaturii „Prietenii SERILE LA BRĂDICENI” scriitorilor Nicolae Dragoş, Mircea Pospai, Mircea Liviu Goga, Vasile Vasiescu, Silviu Doinaş Popescu, Ion Căpruciu, Ileana Spineanu Morega, Carmen Grădinaru, Mircea Tutunaru, Ion Sabin Cerna, Nicolae Rădoi, Dan Neicuţescu, George Drăghescu, Spiridon Popescu, Dan Pupăză, Gelu Birău. De asemenea au mai dat Premiul Special pentru arta Transfotografică domnului Dan Adrian Popescu pentru expoziţia personală „Istoria unei secunde” şi domnului Vasile Vasiescu Premiul Opera Omnia pentru cartea „Recurs la Brâncuşi” de la Editura Hoffman, iar domnului Lazăr Popescu Premiul pentru volumul de poezie „Anotimpuri repezi”, apoi domnului Ion Mocioi o Diplomă pentru Opera Omnia.
Ion Popescu-Brădiceni
